Ascultă Radio România Cultural Live

Cercetătorii americani au explicat procesul prin care floarea-soarelui se mișcă după Soare

23 August 2016, 09:22

Cercetătorii de la Universitatea din California au căutat să explice modul în care floarea-soarelui nu numai că pivotează cu corola spre Soare pe măsură ce poziția acestuia pe cer se schimbă în timpul zilei, dar se rotește cu 180 de grade și în cursul nopții pentru a saluta Soarele a doua zi dimineața, conform unui studiu publicat în revista 'Science' și citat de agenția de presă Xinhua.

Descoperirile lor includ faptul că floarea-soarelui are ceasul său genetic intern legat de creșterea tulpinii, astfel încât, în timpul zilei, partea de est a tulpinii crește mai mult decât partea de vest, întorcând tija și floarea spre vest pentru a urmări soarele în mișcarea de tranziție a Terrei în jurul acestei planete. Noaptea, partea vestică a plantei crește mai repede, rotind corola înapoi spre est pentru a capta razele Soarelui când acesta va răsări.

Și atunci când planta a crescut până la maturitate, ceasul genetic oprește această creștere diferențiată, lăsând floarea cu fața spre est pentru a aduna căldura Soarelui de dimineață și a oferi albinelor o platformă caldă pentru polenizare.

"Noi arătăm că aceste roluri influențează cât de mult cresc plantele și cât de bine atrag polenizatorii, demonstrând astfel că această regularitate de ceasornic a creșterii ca răspuns la lumină este ca o adaptare (în decursul evoluției)", a declarat coautorul studiului Benjamin Blackman, profesor asistent de biologie la University of California Berkeley (UC Berkeley).

Lucrând cu Blackman la Universitatea din Virginia și, începând din acest an, la UC Berkeley, Hagop Atamian, aflat la studii postdoctorale la University of California Davis (UC Davis), a pus araci plantelor, astfel încât acestea să nu se poată mișca sau a întors zilnic ghivecele cu plante astfel încât acestea să fie orientate în mod greșit. Ei au descoperit că în acest fel poate fi perturbată capacitatea acestei plante de a urmări Soarele, iar floarea-soarelui legată de arac astfel încât să nu se poată mișca a avut mai puțină biomasă și frunze pe suprafață decât plantele care s-au putut mișca.

Blackman a remarcat că multe plante își orientează frunzele spre soare iar pe timpul nopții revin în aceeași poziție, însă puține acționează ca floarea-soarelui transformându-și întreaga tulpină. Acest comportament al florii-soarelui a fost descris de către oamenii de știință încă din anul 1898, dar înainte de actualul experiment, puține studii — cele mai recente datând de peste 50 de ani — au evaluat modul în care floarea-soarelui se întoarce pe timp de noapte, ele sugerând că este vorba despre un 'obicei' intern dar că nu ar implica în mod direct un ceas intern al plantei.

Echipa de cercetători a identificat o serie de gene care s-au manifestat la nivele mai ridicate pe partea expusă la soare a plantei în timpul zilei, sau pe cealaltă parte în timpul nopții. Există două mecanisme de creștere care lucrează pe tulpina florii-soarelui: primul stabilește o rată de creștere de bază pentru plantă în funcție de lumina disponibilă; al doilea, controlat de ceasul circadian și influențat de direcția luminii, face ca tulpina să crească mai mult pe o parte decât pe cealaltă și, prin urmare, balansează de la est la vest, pe durata unei zile.

De asemenea, ei au investigat de ce floarea-soarelui matură are întotdeauna corola îndreptată spre est și au constatat că în această poziție planta se încălzește mai repede dimineața și atrage de cinci ori mai multe insecte polenizatoare. Din nou, ceasul său circadian ajută la orientarea spre est a corolelor de floarea-soarelui când încetează să urmărească soarele, pe măsură ce înfloresc, a spus Blackman.

"Acesta este primul exemplu de ceas al unei plante care modulează creșterea într-un mediu natural și care are repercusiuni reale pentru plantă", a adăugat Stacey Harmer, profesor de biologie a plantelor la UC Davis și autorul principal al studiului.

"Mă aștept ca activitatea viitoare cu privire la aceste sisteme să găsească rezultate paralele cu ale noastre dacă nu chiar să descopere că mișcarea este mediată de o creștere diferențiată", a spus Blackman. "Punctul de vedere cel mai cuprinzător, potrivit căruia una dintre funcțiile adaptative ale ceasului circadian este de a regla sincronizarea și ponderea răspunsurilor de creștere la semnalele de mediu, este unul care cred că se va aplica la o gamă largă de trăsături și de specii", a anticipat Benjamin Blackman.

AGERPRES

Ziua Mondială a Bolilor Rare - „More Than You Can Imagine”
Știință 25 Februarie 2026, 12:39

Ziua Mondială a Bolilor Rare - „More Than You Can Imagine”

În data de 28 februarie va fi marcată Ziua Mondială a Bolilor Rare , un moment dedicat conștientizării provocărilor cu...

Ziua Mondială a Bolilor Rare - „More Than You Can Imagine”
Climate Youth Dialogues – Dialogurile tinerilor despre climă
Știință 24 Februarie 2026, 17:27

Climate Youth Dialogues – Dialogurile tinerilor despre climă

Cea de a 7-a ediție a Forumului Inițiativelor Tinerilor are loc în perioada 9 februarie - 9 martie în peste 10...

Climate Youth Dialogues – Dialogurile tinerilor despre climă
Diabetul zaharat de tip 1, depistat prin testarea unor biomarkeri din cordonul ombilical
Știință 24 Februarie 2026, 15:20

Diabetul zaharat de tip 1, depistat prin testarea unor biomarkeri din cordonul ombilical

  Screeningul pentru  diabetul zaharat de tip 1  la copii ar putea fi realizat prin testarea sângelui...

Diabetul zaharat de tip 1, depistat prin testarea unor biomarkeri din cordonul ombilical
”Cum să citim Codul Genetic: o călătorie în genetică și boli rare”
Știință 24 Februarie 2026, 09:00

”Cum să citim Codul Genetic: o călătorie în genetică și boli rare”

În perioada 23 februarie - 2 martie 2026, Societatea Studenților Mediciniști din Craiova și Laboratorul de Genomică...

”Cum să citim Codul Genetic: o călătorie în genetică și boli rare”
Gabriela Droc: „Diferența nu va fi între noi și inteligența artificială, ci între noi, medicii care știm să folosim inteligența artificială și între cei care refuză să o folosească”
Știință 23 Februarie 2026, 17:50

Gabriela Droc: „Diferența nu va fi între noi și inteligența artificială, ci între noi, medicii care știm să folosim inteligența artificială și între cei care refuză să o folosească”

Între 19 și 21 februarie, la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a avut loc cea de-a treia ediție a conferinței...

Gabriela Droc: „Diferența nu va fi între noi și inteligența artificială, ci între noi, medicii care știm să folosim inteligența artificială și între cei care refuză să o folosească”
Paradoxul plasticului. Materialul fără de care nu mai putem trăi și care ne obligă să ne schimbăm mentalitatea
Știință 20 Februarie 2026, 15:20

Paradoxul plasticului. Materialul fără de care nu mai putem trăi și care ne obligă să ne schimbăm mentalitatea

Plasticul este peste tot în viețile noastre, de la obiectele banale pe care le folosim zilnic până la soluții...

Paradoxul plasticului. Materialul fără de care nu mai putem trăi și care ne obligă să ne schimbăm mentalitatea
Când AI-urile încep să socializeze între ele: experimentul care ne obligă să regândim internetul
Știință 19 Februarie 2026, 17:04

Când AI-urile încep să socializeze între ele: experimentul care ne obligă să regândim internetul

Era conversațiilor dintre algoritmi. Începutul unui nou internet?

Când AI-urile încep să socializeze între ele: experimentul care ne obligă să regândim internetul
Viorel Roman: „Când vorbim de ecrane, problema nu este copilul, nici telefonul. Problema este digitalizarea tuturor industriilor și concurența pentru atenție”
Știință 19 Februarie 2026, 16:57

Viorel Roman: „Când vorbim de ecrane, problema nu este copilul, nici telefonul. Problema este digitalizarea tuturor industriilor și concurența pentru atenție”

Ce facem, ca părinți, atunci când discuțiile despre timpul petrecut de copii și adolescenți în fața ecranelor...

Viorel Roman: „Când vorbim de ecrane, problema nu este copilul, nici telefonul. Problema este digitalizarea tuturor industriilor și concurența pentru atenție”
Ascultă live

Ascultă live

08:00 - 09:00
Dimineața Crossover (partea a II-a)
Ascultă live Radio România Cultural
07:20 - 10:00
Matinal
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
08:30 - 09:00
English 7
Ascultă live Radio România Internaţional 1
07:20 - 10:00
MATINAL (RRA)
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
07:20 - 09:00
BUNĂ DIMINEAȚA, GOSPODARI!
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
06:03 - 10:00
Bună dimineaţa Transilvania
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța Folclor
Ascultă live Radio România Constanța Folclor
06:03 - 10:00
Bună dimineaţa, Oltenia
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
07:00 - 09:03
Știri
Ascultă live Radio România Tg Mureș
06:03 - 09:00
Bună dimineața, vest!
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Conviețuiri
Ascultă live Conviețuiri