Fuga Lolelor, 10 ani de la reluarea tradiției
29 January 2017
Expoziția de fotografie „Istoria în alb” la Castelul Cantacuzino din Bușteni
29 January 2017

CEHIA – PRAGA

 

Praga dispune de multe locuri minunate ce nu trebuie ratate a fi vizitate, cum ar fi: Palatul Regal de Vară, Muzeul Naţional, Casa Municipală (o clădire importantă atât pentru arhitectura Cehiei, cât şi pentru istoria politică a acesteia), Curtea Tyn (un centru de cultură şi comerţ), Palatul Lobkowicz (unul dintre cele mai frumoase locuri culturale din zonă) sau Complexul Hradčany, căruia îi vom trece şi noi pragul.

Complexului Hradčany se găseşte în inima oraşului Praga dar şi a Cehiei şi este locul unde, într-o cameră secretă, sunt adăpostite Bijuteriile Coroanei Boemiei. În Castel, au locuit de-a lungul vremurilor numeroase personalităţi, cum ar fi regii Boemiei, preşedinţii Cehoslovaciei iar în prezent cei ai Cehiei.

 

COMPLEXUL HRADČANY

Castelul Praga este unul dintre cele mai vaste complexe medievale, nu numai din Cehia, ci şi din întreaga lume. El cuprinde atât castelul propriu zis, cât şi alte obiective turistice şi este amplasat în vârful unui deal, pe malul stâng al râului Vltava. Cartea Recordurilor scrie că acest edificiu este cel mai mare castel antic din lume

În Castelul Praga, mai precis în prima sa curte, se intră pe o poartă păzită de giganţi războinici. Aceştia sunt meniţi să le arate clar vizitatorilor că duşmanii nu pot înainta mai departe. Chiar în spatele lor se află Poarta Matthias (care seamănă ca un arc de triumf), ce a fost încadrată în faţadă abia în secolul XVIII. Curtea este locul unde la ceasul amiezii are loc ceremonia de schimbare a gărzii.

* * *

Din prima curte, treceţi în cea de-a doua. Aici se înalţă spre cer turnurile impunătoarei biserici din Praga, Domul Sfântului Vitus. Cel care a pus piatra de temelie a măreţului Dom a fost Carol al IV lea. Până la finalizarea completă a sa, au fost nevoie de 585 de ani. Acesta se află amplasat pe locul unde triburile slave au aprins focul sacru pentru Zeul tetracefal al Soarelui, Svantovit.

* * *

Construcţia Castelului din Praga aminteşte de catedralele franceze în stil gotic. Diverşi artişti cehi au contribuit de-a lungul secolelor la realizarea vitraliilor. Cea mai cunoscută este opera lui Alphonse Mucha, care a transpus legenda martirilor slavi Sfinţii Chiril şi Metodiu, în stilul său inconfundabil. Întreg interiorul Castelului lasă o impresie deosebită, mai cu seamă Capela funerară a Sfântului Venceslav. Transformată într-un relicvariu monumental, aceasta are pereţii decoraţi cu peste 1.300 de pietre semipreţioase.

În capelele laterale ale Castelului se găsesc criptele nobililor, ce au contribuind la finanţarea costisitoarei construcţii. Şi tot în acest loc mai poate fi văzut şi un Catafalc impunător, ce îi aparţine Sfântului Ioan Nepomuk. Sarcofagul şi toate sculpturile sunt realizate din argint.

* * *

Durata lungă de construcţie a Castelului din Praga se reflectă în mod evident în turnul principal, cu o înălţime de 96 de metri. Început ca o construcţie renascentistă, în cele din urmă acesta a fost completat cu un adaos baroc. Cel mai impresionant este mozaicul „Judecata de Apoi”, de pe partea sudică a Domului. Pentru realizarea sa, în anul 1370 au fost aduşi la Praga cei mai buni mozaicari de la Veneţia.

* * *

 

În cea de-a treia curte interioară a Complexului, de cum pui piciorul, îţi apare imediat Palatul Regal, care de-a lungul secolelor a fost construit pe trei niveluri. Chiar dacă faţada sa este de dată mai recentă, renumita Sală Vladislav aparţine în mod evident goticului târziu. Ea a fost utilizată de-a lungul istoriei pentru mai multe evenimente: omagierea claselor sociale, festivităţile de încoronare şi întrunirile adunării reprezentanţilor, ba chiar şi turniruri. Având 13 metri înălţime, 62 de metri lungime şi 16 metri lăţime, aceasta a fost declarată prima sală cu întrebuinţări multiple din istoria Boemiei.

Sala principală a palatului Regal (în care se întrunea Adunarea Reprezentanţilor – Parlamentul medieval) este şi ea impunătoare. Încăperea a mai fost folosită ca Sală a tronului şi drept tribunal, fiind locul unde s-au luat majoritatea deciziilor privind destinul Boemiei. În mijlocul sălii se află tronul regal şi, alături, jilţul episcopului. Pereţii sunt decoraţi cu picturi ce îi înfăţişează pe înalţii prelaţi.

Din sala principală pornesc nişte trepte care duc spre Cancelaria Boemiei, care a rămas vestită în istorie pentru conflictul ce a izbucnit în anul 1618, cu consecinţe dramatice atât pentru oraşul Praga, cât şi pentru întreaga Europă. Conduşi de contele Thurn, 150 de nobili rebeli au pătruns în cetate pentru a protesta împotriva arhiducelui Ferdinand de Habsburg, pe care îl considerau un tiran. Acest lucru a declanşat un conflict aprins. Nobilii Boemiei i-au prins pe conducătorii catolici şi i-au aruncat pe fereastra de est. Chiar dacă au căzut de la o distanţă destul de mare, aceştia au supravieţuit, un morman de gunoi (ceva obişnuit pentru acele vremuri) atenuându-le căderea. Evenimentul a declanşat Războiul de 30 de ani. Cu urmări devastatoare.

 

* * *

 

În zona Cetăţii Praga, a fost construită şi prima mănăstire a Boemiei, în anul 973. Din clădirea iniţială a bazilicii Sf. Gheorghe nu a mai rămas mare lucru, astfel că cei ce ajung aici vor găsi o construcţie modificată de-a lungul istoriei, ce la un moment dat a fost utilizată drept cazarmă. După restaurarea din Epoca modernă, Galeria Naţională îşi expune în acest loc  Colecţia de Artă barocă. În timp ce partea din faţă a fost renovată în stil baroc, turnurile bisericii au rămas în stil romanic.

 

* * *

 

Vizitarea Cetăţii Praga, se încheie odată ce aţi ajuns pe „Straduţa de aur”. În căsuţele încastrate în zidurile cetăţii, trăiau aici cei 24 de paznici din Hradčany. De-a lungul timpului ele au ajuns apoi în posesia giuvaergiilor (de unde probabil i se trage şi numele). În secolul XIX, cartierul a devenit o mahala, în care se adăposteau oamenii săraci şi răufăcătorii. Ulterior aici a locuit pentru câteva luni Franz Kafka, împreună cu sora lui.

Mare parte din frumuseţea de astăzi a „Străduţei de aur”, se datorează lucrărilor conduse de împărăteasa Maria Tereza, care a cerut ca toate casele vechi de aici să fie înlocuite cu clădiri realizate din materiale mai bune. În prezent zona este axată pe comerţul destinat turiştilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *