Cartea pentru copii, de Roxana Păsculescu

Avem, adulți fiind, nostalgiile noastre legate de lecturile și filmele care ne-au impresionat în copilărie. Când devenim părinți, nostalgiile capătă o și mai mare amploare, își accentuează valoarea și semnificațiile; și firesc, ne dorim copiii noștri sa se bucure de cărțile cu ilustrații, la fel de mult ca noi, când eram mici. Prin urmare, suntem foarte atenți și selectivi atunci când răsfoim o carte pentru copii. Cerințele părintilor sunt mari, adeseori, pot părea celor neimplicați, chiar absurde, dar amintirilor noastre greu de cuantificat li se adaugă realități palpabile, câteodată de mare disconfort, și nu doar vizual. Și deși mă supără foarte tare greșelile de ortografie și de punctuaţie pe care le găsesc inadmisibile, mai ales în textele cărţilor pentru copii -aici, o să mă concentrez pe desenele însoțitoare. Producția de cărți pentru copii este la noi, acum, foarte generoasă. Cu atenție și răbdare însă, le-am putea descoperi pe cele mai reușite, chiar dacă sunt de dată mai recentă și noi, copiii de odinioară nu ne-am regăsi în ele! Cu aceeași meticulozitate cu care observăm scrierea ar trebui să privim şi desenele. Chiar dacă doar ilustrează textul, importanţa desenelor în perceperea povestirii este la fel de mare. Sunt ele, în corpusul cărții, opere de artă? Cu siguranţă ar trebui să fie!

De curând, am ținut în mână, cu mare plăcere, o carte de poveşti. Mă întâlnesc frecvent cu cărţile pentru copii, de câțiva ani încoace și le privesc întotdeauna cu un ochi critic. Cartea aceasta nu face parte din copilăria mea, deși a apărut la Editura Tineretului, în anul 1968. Dar îi recunosc categoric meritele, deşi este puţin obosită de multele mâini prin care a trecut, în cei deja 50 de ani scurşi de la momentul publicării ei. Traducerea povestirilor lui Hans Christian Andersen este realizată Al. Philippide. Deci, este o traducere excepţională dublată de o tehnoredactare pe măsură, cu mare atenţie realizată. În 2018 în colecţia Arthur retro era editată cartea Andersen-Basme în aceeaşi traducere a lui Al.Philippide, dar cu ilustraţiile Marcelei Cordescu. Cartea la care fac eu referire are ilustraţiile de Petre Vulcănescu. Cele mai multe sunt în alb-negru şi se găsesc plasate chiar pe paginile scrise; altele, mult mai puţine însă, sunt colorate şi se găsesc pe foi separate. Ce desen clar şi elegant! Şi deşi, toate au un filon realist, uşor accesibil copiilor, aerul lor este acela de “poveste”.

Inclusiv caseta plasată la finalul cărţii, din care citittorul află numele povestirilor lui Andersen este realizată de Petre Vulcănescu. Şi desigur, coperta cărţii încununează lucrarea grafică a artistului plastic. La această carte te întorci cu plăcere, chiar şi acum, după 50 de ani de la apariţia ei, fără vreo urmă de plictis, să citeşti şi să te uiţi la ilustraţii.

Realizator Roxana Păsculescu