Dimensiunea științifică a artei: Catrinel Săbăceag – Designu-ul este un stil de viață
9 October 2020
EuroCon online 2020
9 October 2020

Buletin Cosmic nr. 91

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl https://www.parsec.ro/bul/091 și pagina fe facebook https://www.facebook.com/parsec.ro

  • O rachetă Antares 230+ a lansat sâmbătă capsula Cygnus NG-14, de pe rampa LC-0A de la centrul spațial Wallops al NASA din Virginia. Astfel, 3519 kg de provizii și echipamente au ajuns la bordul Stației Spațiale Internaționale, inclusiv o nouă toaletă pentru echipaj. Capsula Cygnus a ajuns în apropierea stației spațiale luni,iar brațul robotic al stației a capturat-o și a atașat-o modulului Unity, pentru că Cygnus nu are posibilitatea de andocare automată cu ISS. Nortrop Grumann, compania care produce și lansează capsulele Cygnus a dedicat această misiune unei astronaute prezente în ultimul zbor al navetei Columbia, de origine indiană, Kalpana Chawla.
  • Marți, o rachetă Falcon 9 lansat încă 60 de sateliți Starlink pe orbită terestră joasă. Înainte de această lansare, în spațiu existau deja 715 sateliți Starlink, din care 649 funcționali, 21 au probleme tehnice iar 43 au revenit distructiv prin atmosferă (41 dintre aceștia în urma unor manevre controlate de SpaceX, 2 au fost deorbitați natural). Prima treaptă a rachetei folosite pentru lansare s-a aflat la cel de-al treilea zbor și, după separarea de treapta secundă, aceasta a fost din nou recueprată pe barja Of Course I Still Love You din Atlantic. Una dintre cele două jumătăți ale conului protector a fost și el capturat din zbor de vasul Ms. Tee, jumătate care a mai fost folosită în alte două misiuni în trecut. Conul protector al încărcăturii în timpul lansării costă aproximativ 7 milioane de dolari, astfel încât recuperarea și refolosirea sa poate reduce semnificativ costul unei lansări.
  • Rusia a anunțat că pregătește, în sfârșit, un răspuns pentru dominația SpaceX pe piața lansărilor orbitale: proiectul Amur. Este vorba despre o rachetă ce urmează să fie reutilizabilă, derivată din proiectele existente Soyuz-5 și Soyuz-7, va avea două trepte, ambele propulsate cu metan, prima treaptă fiind dotată cu 5 motoare RD-0169A. Va putea plasa pe orbită joasă 10.5 tone dacă se recuperează prima treaptă (față de 8.5 tone ale actualei rachete Soyuz-2) și 12.5 dacă aceasta va fi de unică folosință. O lansare ar urma să coste 22 milioane dolari, față de 80 milioane, cât costă în prezent o lansare Soyuz-2 sau față de 60 de milioane cât costă o lansare Falcon 9. Amur va fi lansată de la noul cosmodrom Vostchny și va conține jumătate din numărul de piese care se regăsește astăzi în Soyuz-2. Zborul inaugural va avea loc în 2026. Cel puțin așa promite agenția spațială rusă.
  • Pentru prima dată, SpaceX a primit un contract din partea armatei SUA pentru a construi (și lansa) o serie de sateliți ce urmează să fie folosiți în cadrul unui sistem de detecție a rachetelor balistice și hipersonice; ar fi vorba despre o constelație de 30 de sateliți, al căror design va fi bazat pe cel al sateliților Starlink. SpaceX devine astfel și constructor de sateliți, nu doar o companie care lansează sateliți, iar dacă va putea folosi linia de asamblare a sateliților Starlink, asta înseamnă deja un uriaș avantaj pentru firma lui Elon Musk și noi surse de venit pentru viitoarele proiecte.
  • NRO, agenția guvernamentală responsabilă cu sateliții americani de spionaj, a anunțat că până la sfârșitul lunii va lansa un satelit folosind o rachetă Falcon 9, o lansare despre care nu se știa până acum în spațiul public. Zvonurile spun că ar fi vorba despre un satelit care să-l înlocuiască pe cel pierdut în misiunea Zuma din ianuarie 2018, când se pare că lansarea a decurs bine, dar separarea de treapta secundară nu ar fi avut loc corespunzător, din motive externe de SpaceX. NRO nu a confirmat că satelitul denumit USA-280 (Zuma) ar face parte din portofoliul lor, dar și atunci lansarea acestuia a fost anunțată cu doar câteva săptămâni înainte ca ea să aibă loc. Dacă acest lucru va avea loc în această lună ar fi a treia misiune NRO planificată până la finalul lunii octombrie, după NROL-44 care așteaptă să fie lansată de racheta Delta IV Heavy și NROL-101, programată pentru a fi lansată tot din Florida de o rachetă Atlas V.
  • Chris Ferguson, fost astronaut NASA, a anunțat că se retrage din misiunea test a capsulei CST-100 programată pentru anul viitor. Ferguson, în vârstă de 59 de ani, a fost comandantul misiunii STS-135, ultimul zbor al navetei Atlantis și ultima misiune a unei navete spațiale americane. Acesta a declarat că dorește să dedice mai mult timp familiei și va fi înlocuit de Boeing cu Barry Wilmore, un alt fost astronaut experimentat al NASA. Capsula CST-100 a companiei Boeing urmează să refacă în acest an testul fără echipaj, după misiunea eșuată de anul trecut, când capsula nu a ajuns pe orbita corectă din cauza unor probleme software. Abia după acest nou test NASA va permite companiei Boeing să înceapă zborurile cu echipaj spre Stația Spațiale Internațională. Între timp, SpaceX se pregătește pentru al doilea zbor cu echipaj spre ISS, lansarea noii capsule Dragon fiind programată pentru finalul acestei luni. Retragerea lui Ferguson este a doua din echipajul misiunii inaugurale, după ce anul trecut Eric Boe s-a retras din motive medicale.

Imaginea 1: Lansarea rachetei Falcon 9 (cu treapta primară B1058 aflată la al treilea zbor) pentru plansarea unui nou lot de sateliți Starlink pe orbită (Sursa foto: SpaceX)
Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *