Buletin cosmic

 Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina de facebook parsec.ro

• Landerul indian Vikram, parte a misiunii indiene Chandrayaan-2 nu a reușit din păcate aselenizarea. Vinerea trecută, comunicațiile s-au întrerupt brusc în timpul manevrei de aselenizare, la 2.1 kilometri altitudine și doar câteva secunde înainte de a atinge solul lunar, după o misiune perfectă până atunci. La câteva ore după acest eșec, sonda indiană aflată pe orbita Lunii a reușit să identifice locul în care a ajuns Vikram, la doar 500 de metri de locul stabilit inițial, dar comunicațiile radio nu au mai fost restabilite și din primele informații se pare că Vikram a lovit cu o viteză mult prea mare suprafața selenară. Misiunea Chandrayaan-2 nu este însă un eșec: 95% din experimentele științifice sunt la bordul sondei aflate pe orbita selenară, care va mai rămâne acolo aproximativ 1 an. Landerul ar fi funcționat oricum două săptămâni, acesta nefiind proiectat să facă față temperaturilor extreme din timpul nopții lunare.

• Lansarea rachetei japoneze H-2B cu capsula HTV-8 spre Stația Spațială Internațională care trebuia să aibă loc în noptea de marți spre miercuri a fost amânată din cauza unui incediu care a izbucnit pe rampă, cu 3 ore înaintea lansării. Incendiul a fost stins în scurt timp, folosindu-se sistemul de apă destinat reducerii vibratiilor în timpul lansării însă, din păcate, rampa a fost avariată, așa că lansarea se amână cu câteva zile, după care situația va fi evaluată și agenția spațială japoneză va decide o nouă oportunitate pentru lansare. Dacă trec mai mult de 30 de zile, capsula HTV-8 va trebui deschisă și proviziile de la bord reîmpachetate. Aceasta urma să transporte 3.7 tone de echipamente, experimente și provizii pentru echipajul de pe ISS, din care 2.4 tone în compartimentul presurizat al vehiculului. Primul zbor al vehiculului nipon HTV spre ISS a avut loc în 2009 și de atunci acesta a executat 7 zbouri de aprovizionare a avanpostului orbital.

• Capsula Soyuz MS-14 a revenit cu bine pe Pământ în noaptea de vineri spre sâmbătă, după doar 16 zile petrecute în spațiu și fără echipaj la bord, lucru neobișnuit pentru o capsulă Soyuz. Aceasta a ajuns cu bine în stepa din Kazahstan, într-una din rarele aterizări care au avut loc pe timpul nopții (la ora locală 03:32), aducând acasă și robotul Fedor. Capsula Soyuz MS-14 a fost lansată în 22 august, avându-l la bord tot pe robotul Fedor, pentru că agenția spațială rusă a testat integrarea capsulei pe racheta Soyuz-2.1a, aceasta urmând să înlocuiască actuala rachetă Soyuz-FG, folosită în prezent exclusiv pentru zborurile cu echipaj uman. Capsula Soyuz MS-14 nu a reușit în 24 august andocarea autonomă cu portul Poisk situat în sectorul rusesc al ISS din cauza unui amplificator de semnal defect, așa că trei astronauți s-au îmbarcat în capsula Soyuz MS-13 pe care au mutat-o de la modulul Zvezda la Poisk, eliberând astfel Zvezda pentru Soyuz MS-14, care a andocat în cele din urmă o zi mai târziu.

• Compania SpaceX declară că are programate pentru anul viitor 24 de lansări dedicate megaconstelației Starlink, aproximativ câte două lansări în fiecare lună, în plus față de lansările contracte deja de companiile de telecomunicații pentru sateliții comerciali (mie mi-e și frică să înmulțesc 24 cu 60); asta ar însemna cel puțin 35 de zboruri pentru SpaceX în 2020, mai mult decât toate lansările din SUA de anul trecut și aproape de numărul total de lansări din China din 2018. Pentru acest an, SpaceX mai are programate încă alte 7-8 lansări, din care 4 ar putea fi dedicate proiectului Starlink.

Figure 1: Sistemul cu apă pentru atenuarea vibrațiilor din timpul lansării, folosit pentru stingerea incendiului de pe rampa rachetei H-2B, cu capsula HTV-8 la bord (Sursa foto: Trevor Mahlmann/Twitter)

Rubrica Buletin cosmic este realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță