Artă … nanometrică
11 December 2018
Idei în nocturnă – Diaspora. Dincolo de granite
13 December 2018

Buletin cosmic

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina de facebook parsec.ro

## Peste 100 de lansări

Anul 2018 se încheie cu peste 105 de tentative de lansări orbitale, din care 103 s-au efectuat cu succes. Este o cifră la care nu s-a mai ajuns din 1990, în principal grație avântului Chinei, care conduce 35 de lansări reușite, cu câteva mai multe decât SUA, propulsată pe locul doi de compania lui Elon Musk, care a înregistrat un număr record de lansări în acest an: 19 lansări Falcon 9 până în prezent, plus debutul spectaculos al rachetei Falcon Heavy. În total, în 2018 au fost lansați peste 345 de sateliți, din care 101 sateliți au fost lansați în ultimele două săptămâni. Doar ultima lansare a rachetei indiene PSLV a urcat pe orbită 31 de sateliți, în timp ce o rachetă Falcon 9 a lansat săptămâna trecută de la baza aeriană Vandenberg nu mai puțin de 64 de sateliți, un record pentru un lansator american. Lansarea SpaceX a mai stabilit un record, fiind pentru prima dată când o rachetă Falcon 9 este folosită pentru a treia oară.

## Recuperare ratată pentru Falcon 9

Tot săptămâna trecută, SpaceX a lansat o capsulă Dragon spre Stația Spațială Internațională, încărcată cu 6 tone de provizii și experimente științifice. Dacă de această dată capsula Dragon a fost refolosită, ea având parte de o a doua lansare după misiunea din februarie 2017, racheta Falcon 9 folosită pentru această misiune a fost una nouă, care urma să fie recuperată la sol, în Florida. Însă în timpul revenirii prin atmosferă, în ultimele secunde ale zborului, din cauza unei defecțiuni tehnice, treapta primară Falcon 9 s-a destabilizat și a plonjat în ocean, în loc să aterizeze pe rampa special pregătită pentru acest lucru. Din fericire, computerul de bord a reușit ca înainte de impactul cu apa să stabilizeze suficient de mult treapta primară astfel încât acesta să fie își păstreze în mare integritatea structurală și să fie recuperată de SpaceX. Elon Musk a declarat că ar putea folosi această treaptă pentru o misiune internă, nicidecum pentru lansări orbitale pentru clienți.

## 6 vehicule andocate la ISS

După lansarea Dragon CRS-16 și cuplarea sa de sâmbătă cu modulul Harmony, la Stația Spațială Internațională se află în prezent andocate nu mai puțin de 6 vehicule: două capsule Soyuz (MS-09 și MS-11), două nave Progress (MS-09 și MS-10), capsula Dragon CRS-12 și capsula Cygnus NG-10 “John Young”. La bordul stației sunt în prezent 6 astronauți, dar trei dintre aceștia vor reveni acasă săptămâna viitoare, la bordul capsulei Soyuz MS-09.

## Chang’e-4

Vineri, sonda chineză Chang’e-4 a pornit spre Lună, fiind lansată de o rachetă Changzheng-3B de la centrul spațial Xichang. Construită inițial ca o copie a misiunii Chang’e-3, care a ajuns cu succes pe Lună în 2013 și care trimite și în prezent date, Chang’e-4 este trimisă acum spre fața nevăzută a Lunii. Dacă va reuși aselenizarea, China va deveni prima națiune care ajunge pe fața nevăzută a Lunii și acest lucru se va întâmpla în prime zile ale anului viitor. Chang’e-4 are două componente: un lander, care va rămâne fix după aselenizare, și un rover, care se va deplasa pe suprafața Lunii. Comunicațiile cu Pământul se vor face cu ajutorul unui satelit releu, lansat în primăvară și plasat în punctul Lagrange Pământ-Lună L2.

## Voyager-2

NASA a confirmat că sonda Voyager-2, lansată în august 1977, a ajuns în spațiul interstelar, părăsind astfel granițele sistemului solar, cel puțin după unele criterii luate în calcul. Este a doua sondă activă care părăsește sistemul solar, după ce Voyager-1 (lansată în septembrie 1977) a făcut acest lucru în 2012. Practic numărul de particule detectate de sondă dinspre Soare au devenit mai puține decât particulele din spațiul interstelar, ceea ce înseamnă că sonda a părăsit zona denumită heliosferă, unde particulele originare din Soare sunt predominante. Desigur, sondele Voyager mai nevoie de 30 de mii de ani până să treacă și de norul lui Oort, unde obiectele încă sunt sub influența gravitațională a Soarelui.  Voyager-2 se află la aproape 18 miliarde kilometri distanță de Pământ și probabil vom continua să recepționăm semnalele emise de sondă până în jurul anului 2025, când sursa de energie de la bordul acesteia va deveni prea slabă pentru a mai putea emite semnale detectabile.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță

In fotografie: Patru din cele 6 vehicule andocate la Stația Spațială Internațională (2 Soyuz, 2 Progress, Dragon, Cygnus) surprinse într-o singură imagine, de către astronautul german Alexander Gerst.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *