Regalitatea – file de poveste
29 April 2017
DOCUMENTAR: Ziua Mondială a Libertăţii Presei
3 May 2017

Idei in nocturna- Pagini de Istorie – Invitat, prof.univ.dr. Cristian Preda, eurodeputat

   Idei in nocturna- Pagini de Istorie, marti 2 mai 2017, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Redactor Dan Manolache. Cursa pentru Élysée! Despre a 5-a Republica Franceza si campania pentru alegerea celui de al optulea presedinte. Invitat, prof.univ.dr. Cristian Preda, eurodeputat.

               Va invitam sa urmariri o emisiune in care istoria si actualitatea vor fi deopotriva prezente.

             Vom evoca mai intai personalitatea primului presedinte (1959) al celei de a 5-a Republici Franceze, generalul Charles de Gaulle, cel care a croit constitutional noua republica. Si s-a spus ca a facut-o dupa masura propriei personalitati. El este cel care in calitate de Prim Ministru a primit puteri depline pentru reforma constitutionala (1958) si tot el in fruntea noii miscari gaulliste denumita „Union pour la Nouvelle Republique” (UNR), obtinea in alegerile parlamentare majoritatea relativa a voturilor.

         Noua Constitutie avea la baza cateva principii intre care: sufragiul universal care este izvorul puterii; puterea executiva trebuie sa fie absolut delimitata de cea legislativa; guvernul este raspunzator in fata Parlamentului; justitia trebuie sa fie total independenta.  A cincea republică acordă o putere mai importantă Președintelui față de cea precedenta. Ales prin sufragiu universal, introdus printr-un amendament votat la scurta vreme dupa adoptarea legii fundamentale, presedintele dobandea importante puteri executive. El putea numi și demite primul ministru în funcție de prestația acestuia și a guvernământului său. Desigur, guvernul este responsabil în fața Parlamentului care il poate rasturna printr-o motiune de cenzura, dar președintele are puterea de a-l dizolva Adunarea Nationala, iar în situații de criză poate fi învestit cu puteri speciale. Au aparut de-a lungul timpului doua ipostaze ale guvernarii, cea optima in care Presedintele si Primul ministru sea afla de aceeași parte a spectrului politic si asanumita coabitare in care cei doi lideri se afla in opozitie politica. Mandatul prezidential a fost fizat la 7 ani, din 2000 fiind restrans la 5 ani. Un presedinte nu poate indeplini mai mult de doua mandate.

       Vom incerca sa trecem pe scurt in revista functionatea Statului Francez in perioada in care a fost condus de cei sapte presedinti ai celei de a cincea republici, pentru a ne concentra apoi asupra campaniei electorale in desfasurare si a semnificatiilor interne si externe a votului pe care francezii sun chemati sa-l dea peste cateva zile. Iata rezultatele obtinute de primii patru candidati in primul tur de scrutin: Emmanuel Macron are 23,75% din voturile exprimate, iar Marine Le Pen este pe locul al doilea, cu 21,53% , François Fillon – 19,91%, Jean-Luc Mélenchon – 19,64%. Primii doi candidati se vor infrunta in turul al doilea. Se observa ca 40% dintre francezi au votat candidati de extrema dreapta sau extrema stanga, o propurtie mult mai mare decat la alegerile anterioare.

             Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei civice În Mişcare! (social-liberală), ar urma să primească 60,5% din voturi în turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa, potrivit unui sondaj de opinie difuzat joi 27 aprilie de publicaţia Le Figaro. Potrivit sondajului Institutului Ifop-Fiducia, Emmanuel Macron va obţine asadar 60,5% din voturi, în timp ce Marine Le Pen, candidatul formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, este creditată cu 39,5%.

         Iata si cateva reactii inregistrate dupa primul tur de Agentia de Presa RADOR:

         Le Monde vorbeşte despre „bulversarea peisajului politic” explicând că cele două partide tradiţionale care au alternat la putere decenii întregi sunt pentru prima dată absente din turul al doilea. Acest lucru nu i s-a mai întâmplat niciodată dreptei franceze, iar scorul scăzut înregistrat de socialişti trimite partidul cu un secol în urmă, consideră cotidianul francez.

          Financial Times se întreabă ce va însemna o victorie a lui Macron pentru Brexit, iar răspunsul dat şi de alte ziare britanice, precum The Telegraph sau Express, este că o astfel de victorie va face Brexitul mai dur pentru Londra. Bloomberg observă o dezamăgire şi în Rusia pentru faptul că favorita Kremlinului, Marine Le Pen, s-a situat pe locul doi, şi citează parlamentari şi analişti ruşi care consideră că alegătorii francezi ar fi sub presiunea Uniunii Europene şi a Germaniei. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenţia Interfax, a dezminţit că Moscova ar sprijini vreun candidat la preşedinţia Franţei, susţinând că Moscova respectă alegerea poporului francez. Russia Today nu uită însă să-şi exprime îngrijorarea că „Macron va genera o Franţă slabă, exact cum îşi doreşte Bruxelles-ul şi Berlinul”.

              Pieţele europene au răspuns pozitiv la rezultatele primului tur de scrutin în alegerile prezidenţiale din Franţa. Acţiunile au înregistrat creşteri masive la Paris, Frankfurt şi Londra, după ce candidatul independent de centru Emmanuel Macron, văzut ca fiind un susţinător al mediului de afaceri, a obţinut cele mai multe sufragii. Valoarea monedei unice europene a crescut la cel mai mare nivel înregistrat de anul trecut, din noiembrie, până acum.

           Alegerile prezidentiale din Franta capata o inportanta mult mai mare in actuala situatie in care se afla Uniunea Europeana si in conditiile in care in campania electorala pro sau anti europenismul sunt componente esentiale ale discursului celor doi candidati. Vom incheia emisiunea incercand sa descifram cateva dintre coordonatele pe care se va situa Franta condusa, dupa toate probabilitatile, de Emmanuel Macron.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *