Pe 23 aprilie, Editura Litera invită cititorii la cel mai mare schimb de cărți!
19 April 2017
Colocviul Naţional al Tinerilor Critici Literari „G. Călinescu”, 2017
20 April 2017

Azi la Radio România Cultural: O carte pe zi – Tăcerea lui Gaudí

 O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu

Joi, 20.04.2017, în emisiunea Intro

Juan David Morgan, Tăcerea lui Gaudí, traducere de Mihai Gruia-Novac, Editura Nemira, Bucureşti

Cu toate că există numeroşi cârtitori, statutul Barcelonei de oraş al misterioaselor frumuseţi cu greu poate fi pus la îndoială. Iar o contribuţie incontestabilă a avut la edificarea acestuia arhitectul catalan Antoni Placid Gaudí i Cornet (1852-1926), un om marcat de genius loci, un vizionar ale cărui visări în piatră, metal şi sticlă continuă să farmece şi să subjuge generaţiile de spanioli, de iubitori ai artei dar şi de turişti de aiurea.

Ceea ce se ştie mai puţin este faptul că Gaudí i Cornet a fost un credincios fervent, un catolic pur şi dur, un ins care a redescoperit în veacul al XIX-lea ascetismul cel mai radical. Cine a vizitat enigmatica sa vilă din Parcul Güell şi a privit fie şi preţ de câteva clipe austera cămăruţă a arhitectului ‒ va înţelege de ce. Pe cât de fabuloasă i-a fost viziunea estetică, pe-atât de simplă şi sărăcăcioasă s-a dovedit a fi existenţa lui pământeană. Ascet dar şi mistic, artist dar şi credincios, Gaudí şi-a pus o amprentă ireductibilă asupra capitalei Cataluniei, un oraş pe care modernismul său l-a făcut unul dintre cele mai frumoase din lume.

Mistica frumuseţe barceloneză şi biografia stranie a arhitectului Antoni Placid Gaudí i Cornet i-au îndemnat pe mulţi scriitori să-şi dedice imaginaţia şi puterile creatoare unor pagini închinate acestora. Oraş şi individ, Barcelona şi Gaudí au devenit eroi ai unor romane numeroase şi de mare valoare. Printre scriitorii care au făcut o obsesie pentru cele două entităţi se numără fără doar şi poate celebrul catalan Carlos Ruiz Zafón, dar şi mai puţin cunoscutul panamez Juan David Morgan. Cel din urmă este autorul romanului Tăcerea lui Gaudí, bine transpus în româneşte de Mihai Gruia-Novac şi publicat de casa editorială Nemira din Bucureşti.

Construit pe un liniament poliţist de excelentă factură, romanul lui Morgan se înscrie în genul thrillerului metafizic, meniu din care nu lipsesc dragostea, credinţa, misterul şi sacrificiul. Foarte armonios realizat, progresul naraţiunii nu face concesii supărătoare laturii poliţiste, dar nici celei pseudo-religioase, inserţiile amoroase, istorice şi de atmosferă având şi ele un excelent dozaj. De aceea, paginile scriitorului din Panama constituie o foarte adecvată lectură de vacanţă, una care te solicită intelectual atât cât trebuie după o masă mediteraneeană bogată şi o siestă prelungită la umbra unui palmier.

Dar despre ce anume este vorba în cartea lui Juan David Morgan, Tăcerea lui Gaudí? Precum se ştie, teologia catolică a privilegiat până la dimensiunea unui adevărat monopol revelaţiile care au avut-o ca subiect pe Fecioara Maria. Marianismul este astfel doctrina oficială a Bisericii Romane. Teoria pe care o avansează Morgan este că soţul acesteia, Sfântul Iosif, s-ar fi revelat arhitectului de geniu Antoni Gaudí, transmiţându-i nu doar planurile teribilei catedrale La Sagrada Familia, ci şi unele informaţii privind viitorul omenirii, unele codificate în schiţele şi notiţele artistului barcelonez. Pentru a recupera şi aduce la Vatican acele înscrisuri papa Benedict al XVI-lea îl trimite pe Manuel Otaño, un iezuit erudit şi foarte tânăr.

Extrem de curând, iţele poliţiste şi enigmistice se încurcă, deoarece secretarul suveranului pontif face un joc dublu, arhivarul catedralei este ucis, unele documente secrete dispar, iar fermecătoarea arhitectă catalană care supervizează construirea Sfintei Familii se îndrăgosteşte de trimisul papal. Interesele unor grupări barceloneze de afaceri sunt mari cât priveşte construirea unui metrou de mare viteză exact pe sub La Sagrada Familia, iar un terorist basc nutreşte un diabolic plan de răzbunare vizând distrugerea simbolului catalan.

Fireşte, romanul are happy end, catedrala este salvată, Otaño recuperează manuscrisele gaudiene şi revine la Vatican, dar întrebarea esenţială persistă: oare ce i-a dezvăluit Sfântul Iosif lui Antoni Gaudí?

 Juan David Morgan,  coperte, imagini ilustrând universul gaudian, link you tube spre documentarul Gaudi, arhitectul lui Dumnezeu de Lara Logan:

https://www.youtube.com/watch?v=ZnNwpmdWm1w.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *