Izvoare de filozofie - Tehnologiile virtuale ne pot aresta gândirea?Abordări filosofice ale stupizeniei în era digitală. Invitat: dr. Lavinia Marin

Ediția din 17 aug. 2018 a Izvoarelor de filozofie vă propune o dezbatere despre efectele de bumerang, pentru a folosi o expresie folosită frecvent de sociologi, ale utilizării pe scară largă a multiplelor aparate digitale care fac conexiunea dintre lumea noastră reală și lumea digitală.
Noua cultură a instrucțiunilor deprinsă de noi toți pentru a folosi calculatoarele și telefoanele mobile, navigarea pe Internet, simularea realității prin jocuri electronice, cultivarea identității virtuale în diversele rețele sociale, pe scurt conectarea minții noastre la aparate și la datele lumii virtuale produc, pare-se, o remodelare a vechii gândiri formată pe baza culturii textului și raționamentului creativ.
Mai precis, avantajele folosirii calculatorului și a imersiunii în lumea virtuală sunt însoțite și de efecte negative între care, în prim plan, se situează diversele forme de automatisme ale gândirii pe care filosofia a început să le exploreze recent într-o serie de cercetări interdisciplinare care adună în același câmp tematic filosofia minții, a culturii și valorilor, filosofia științei ori istoria filozofiei la care se trebuie să adăugăm și noile domenii de reflecție cum ar fi filosofia informației, filosofia calculatoarelor și, firește, filosofia Internetului.
Ei bine, am selectat din constelația de preocupări interesate de analiza remodelării minții de către tehnologiie virtuale problematica stupizeniei digitale, a prostiei generate de Internet, plecând de la ideea celebrului autor al Enciclopediei prostiei, Matthijs van Boxsel care susține că „nimeni nu e atât de inteligent încât să-și dea seama cât de prost este”. A se vedea, http://pdfsu.com/lib.php?q=the-encyclopedia-of-stupidity
Pretextul dezbaterii ni l-a oferit titlul un articol ce va apărea în curând în limba engleză, semnat de către dna Lavinia Marin, licențiată în inginerie cu specializarea Imagini, Forme și Inteligență Artificială și în filozofie, cu specializarea filosofia minții. Domnia sa posedă un masterat în Cultură Europeană la Universitatea din Uppsala, Suedia și Universitatea Göttingen, Germania. Totodată dna Lavinia Marin și-a trecut și doctoratul în filozofie, specialitatea filosofiei informației, iar în prezent prepară cel de-al doilea doctorat în științele educației la Universitatea din Lëven, Belgia.
Va așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri 17 aug. 2018, între orele 21.10-22.00.
Constantin Aslam