PORTRET: Elie Wiesel – supravieţuitor al Holocaustului, laureat al premiului Nobel pentru pace
30 September 2019
PORTRET: Mahatma Gandhi – părintele Indiei moderne
2 October 2019

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie – „Vechiul” sau un nou tip de război în confruntările viitoare din politica internaţională? O perspectivă geopolitică şi istorică

marţi 1 octombrie 2019, Radio România Cultural (21.10- 22). „Vechiul” sau un nou tip de război în confruntările viitoare din politica internaţională? O perspectivă geopolitică şi istorică. Invitat, prof. univ.dr. Constantin Hlihor. Realizator, Dan Manolache.

            Puţini mai ştim astăzi că autorul celebrei expresii „si vis pacem para bellum” este Publius Flavius Vegetius Renatus care a folosit-o în lucrarea sa De Re Militari. Mulţi sunt însă cei convinşi de corectitudinea ei şi astăzi, după un mileniu şi jumătate de la emitere. Aşadar dacă îţi doreşti pace, trebuie să te pregăteşti de război…..

           Chiar dacă am fi şi noi de acord cu valabilitatea acestei judecăţi, tot ar trebui să ne întrebăm care mai este astăzi definiţia războiului cum şi-a schimbat el caracteristicile, cât de asemănător este conceptul de război contemporan cu forma lui clasică, binecunoscută. Acesta va fi, de fapt, demersul emisiunii din această seară, acela de a vedea în ce fel “noul” război diferă de cel “vechi”.

      Invitatul emisiunii noastre a elaborat de curând un excelent studio pe această temă, studio din care vom selecta în continuare câteva idei care să dea substanţă acestui text de prezentare. Iată câteva coordonate ale discuţiei pe care o vom purta pe parcursul emisiunii:

       Vom vorbi mai întâi despre repere istorice pornind de la constatarea că “în cîmpul cercetării academice dar şi al expertizei s-au conturat două mari curente de gîndire. Teoreticieni dar şi strategi de prestigiu care cred că de la generalul Clausewitz pînă astăzi natura războiului a rămas constantă dar diferă în timp şi spaţiu cum acesta se desfăşoară/este purtat de beligeranţi. Aceştia sunt contestaţi de către cei care consideră că  în zilele noastre este posibil ca un actor clasic/statal sau nonclasic să-şi atingă obiectivele politice ale unui război fără a se apela la violență fizică şi confruntări armate cu morţi şi ditrugeri materiale.”

      Vom analiza modul în care generaţii de militari şi analişti s-au raportat la războaie trecute încercând să prevadă specificităţile celor viitoare cu rezultate, de cele mai multe ori, modeste. O bornă în astfel de analize a însemnat sfârşitul războiului rece de vreme ce “teoreticienii militari şi analiştii din domeniul studiilor de securitate au considerat că dispariţia principalului competitor al SUA la hegemonie globală, URSS va conduce lumea la o pacea mondială asigurată de o prosperitate economică creată prin impunerea în toată lumea a liberalismului economic. Forţele armate ale marilor puteri şi nu numai au fost pregătite pentru gestionarea unor crize regionale, conflicte intrastate și insurgențe  prin operaţiuni militare denumite „altele decît războiul”. Pe acest tip de analiză s-a bazat declanşarea după 11 septembrie 2001 a “războiului împotriva terorismului” pentru ca astăzi să se constate că “efectele produse de strategiile adoptate de specialiştii militari şi oamenii politici au produs rezultate mai mult decît modeste. Unii analişti militari nu se sfiesc a afirma că „lupta împotriva terorismului global a eşuat” iar strategii militari din Departamentul de Apărare de la Washington „au inițiat o corecție necesară a cursului pentru a rezolva această provocare.”

Vom vorbi apoi despre reperele geopolitice care ne pot ajuta să înţelegem lumea noastră şi pericolele care o ameninţă. Asta pentru că, susţine domnul profesor Constantin Hlihor, “geopolitica poate să aducă noi cadre interpretare a fizionomiei conflictualităţii viitorului în relaţiile internaţionale deoarece explică de ce statele și actorii nonstatali jucători strategici sunt interesați să controleze anumite spații (fizico-geografice, simbolic-virtuale şi mai nou cibernetice/comunicaţiilor strategice în domeniul economic, financiar şi social) considerate a fi de interes vital.” De exemplu se poate anticipa „ca o mare concurență energetică a secolului 21 să cuprindă nu numai Orientul Mijlociu și Asia Centrală, ci și regiunile Americii Latine și Caraibelor (LAC) și Africa”.

       Ce răspunsuri pot fi date unor astfel de provocări, cât de profunde sunt modificările pe care le suferă astăzi conceptul de război, iată alte coordonate ale discuţiei pe care vă invităm să o urmăriţi în această ediţie a emisiunii noastre. „Si vis pacem para bellum”? Dacă da, pentru ce războaie ar trebui să ne pregătim?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *