PORTRET: Constantin Bălăceanu-Stolnici – ultimul aristocrat autentic şi păcatele sale terifiante
6 July 2019
REPERE SPIRITUALE: Mănăstira Horaiţa – o oază de linişte şi regăsire sufletească
11 July 2019

Idei in nocturnă- Pagini de Istorie – „Mese şi meniuri regale. Eleganţă, fast, bun-gust”

marţi 9 iulie 2019, Radio România Cultural (21.10- 22). „Mese şi meniuri regale. Eleganţă, fast, bun-gust”. Invitat, dr. Ştefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni. Realizator, Dan Manolache.

         Pornind de la o lucrare recent apărută la editura Corint, vă invităm la o călătorie fascinantă în timp. Fascinantă pentru că vom întâlni regi, regine, prinţi şi curteni, personaje ale elitei româneşti din vremea regalităţii dar vom face cunoştinţă deasemanea cu România acelor timpuri. Autoarea cărţii, doamna Ştefania Dinu, a continuat, poate, în această lucrare cercetările care s-au concretizat cu ani în urmă într-o extrem de interesantă şi valoroasă teză de doctorat având tema „Viaţa cotidiană la Curtea  Regală a României (1914 – 1947)“.

        Lectura acestei cărţi te captivează de la primele rânduri şi are darul să-ţi stimuleze imaginaţia. Am vizitat mulţi dintre noi palatul Cotroceni, castelele Peleş şi Pelişor. Am văzut splendidele sufragerii, am admirat mobilierul de lemn masiv, porţelanurile, argintăria şi chiar aranjarea savantă a meselor regale. Ceea ce nu puteam vedea şi era chiar foarte greu să ne imaginăm erau bucatele ce se serveau la aceste mese cu aspect de opera de artă…

       Ei bine, cartea despre care vom discuta în această seară ne lămureşte.

       Vom afla nu doar care erau preferinţele culinare ale regilor noştri ci îi vom cunoaşte astfel şi altfel, pe cei ce au purtat coroana României. Vom afla detalii despre personalitatea lor, despre cei ce le erau aproape, despre viaţa de la Curte dar şi depre viaţa cotidiană a românilor obişnuiţi. Nu în ultimul rând avem la dispoziţie câteva reţete care ne vor permite să aducem eleganţa, fastul, bunul gust chiar la noi acasă. Fotografiile au fost preluate de pe portalul Wikipedia şi de pe site-urile muzeelor Cotroceni şi Peleş.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *