InterActiv – Părinți versus Parteneri
15 March 2019
Izvoare de filosofie: Invitat Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie
20 March 2019

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie – Lumea de astăzi, pricini de nelinişte

          marţi 19 martie 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22). Lumea de astăzi, pricini de nelinişte.  Invitat, prof. univ. dr. Cornel Codiţă. Realizator, Dan Manolache.

           Se împlinesc în aceste zile cinci ani de la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea. Pornind de la acest episod de încălcare a tratatelor şi a principiilor de drept international vom încerca, în emisiunea din această seară să vorbim despre principalele ameninţări la adresa securităţii lumii în care trăim.

          Vom începe desigur cu Rusia, identificată de către multe state şi organizaţii internaţionale drept un pericol major atât prin acţiunile ei vizibile cât şi prin diversele demersuri mai greu de dovedit de influenţare a polititicii interne a unor state din Europa dar şi de dincolo de Atlantic, sau de subminare a unităţii UE şi NATO.

        Fiindcă am menţionat Crimeea, iată un scurt istoric al acestei peninsule preluat de pe Wikipedia: “În secolul al XIII-lea Crimeea era parțial controlată de Veneția și Genova; apoi au stăpânit aici Hanatul Crimeii și Imperiul Otoman, între secolele XV-XVIII. Imperiul Rus a ocupat peninsula între secolele XVIII-XX, peninsula devenind parte apoi a RSSF Ruse și (din 1954) a RSS Ucrainiene în cadrul Uniunii Sovietice. Din 1991 devine parte a Ucrainei independente, ca Republica Autonomă Crimeea.

         Crimeea este o zona majoritar rusească, populatia fiind compusă din 58,32% ruși, 24,32% ucraineni și 12,03% tătari (populatia tatara, desi majoritara nu mult timp in urma, a scazut dramatic de-a lungul ultimului secol datorita pogromului rusesc).

20 martie 2014   Duma de Stat a ratificat tratatul privind alipirea Crimeii la Federația Rusă.  Doar câteva state membre ale ONU au recunoscut anexarea Crimeii:   Rusia, Venezuela, Kazahstan,   Armenia, Kîrgîzstan, Uganda, Afghanistan, Coreea de Nord, Siria, Belarus, Cuba, Bolivia, Nicaragua, Sudan, Zimbabwe. Li se adaugă trei entităţi care nu sunt recunoscute la nivel mondial: Osetia de Sud, Nagorno-Karabah şi Abhazia.”             

            Cu câteva zile în urmă, Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini, în numele UE, a făcut o declaraţiţie cu privire la Republica Autonomă Crimeea și la orașul Sevastopol. Esenţa ei, a fost redată de RADOR, agnţia de presă a Societăţii Române de Radiodifuziune: “ La împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă, Uniunea Europeană rămâne neclintită în angajamentul său privind suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaște anexarea și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional. Aceasta continuă să reprezinte o provocare directă la adresa securității internaționale, cu implicații grave pentru ordinea juridică internațională care protejează integritatea teritorială, unitatea și suveranitatea tuturor statelor.”

           Un alt pericol îl constituie, desigur, terorismul. Au trecut doar câteva zile de la atentatul soldat cu 50 de morţi în două moschei din localitatea Christchurch din Noua Zeelandă, s- a înregistrat chiar ieri un alt atentat în Olanda. Sunt doar două recente episoade ale unor acţiuni criminale pe care nişte dezaxaţi l-au pornit pentru a zdruncina normalitatea lumii noastre. 

         Vom vorbi însă şi de tulburările care afectează lumea noastră şi provin din dorinţa legitimă a celor care o locuiesc de a-şi îmbunătăţi condiţia, din sentimentul că ea este în continuare inechitabilă atât la nivelul statelor cât al fiecărui cetăţean. Aşadar vom aborda, în context,  ultimele evoluţii ale Brexit-ului, vom analiza manifestaţiile de protest din Franţa dar şi din alte ţări membre ale UE, şi desigur vom discuta despre curentul antieuropean care va marca viitoarea campanie pentru alegerea noului parlement al UE dar, probabil şi viitoarea lui componenţă. Politica uneori greu de definit a Administraţiei de la Washington va fi şi ea subiect de discuţie

            Să nu uităm faptele de astăzi vor fi pentru cei ce vin, repere ale istoriei!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *