Vârstele secretului – Introspecții, duminică, 3 nov 2019, ora 18.30
3 November 2019
URBANITAS – Simpozion de Istorie și Patrimoniu Urban
5 November 2019

Idei in nocturnă- Pagini de Istorie – Despre elita politică românească, o privire peste timp

marţi 5 noiembrie 2019, Radio, România Cultural (21.10- 22). Despre elita politică românească, o privire peste timp. Invitat, prof.univ.dr. Georgeta Filitti. Realizator, Dan Manolache.

             O simplă căutare în dicţionar ne dumireşte: „termenul Elită provine din latină electus – select acesta fiind un termen de calificare a unei persoane sau unui grup de persoane care reprezintă ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales într-o comunitate”, în acest caz vorbim despre comunitatea oamenilor care fac politică. Spuneam că ne dumireşte dar, de fapt, tocmai de aici apar problemele… Sensul teoretic odată clarificat mai rămâne să-i găsim corespondenţe în viaţa de zi cu zi. Aşadar, “ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales”. Ne cam pune pe gânduri realitatea, nu-i aşa? Ei bine, nu despre elita politică românească de astăzi vom vorbi în emisunea din această seară ci vom încerca să cercetăm trecutul, ultimele doua secole de pildă şi să gasim calităţile care îl puteau propulsa pe un român în rândurile acestei elite.

           Vom vorbi despre studiile oamenilor politici de la noi, despre tradiţia familiei dar şi despre averea ei, despre importanţa convingerilor şi a sprijinului unui partid, despre calităţi de lider etc, etc, etc

           Vom vorbi şi despre impostori, afacerişti, veleitari fără calităţi şi în context despre capacitatea societăţii dar şi a celor ce le stăteau în preajmă de a-i îndepărta de la butoanele puterii.

            Vom vorbi aşadar despre guverne şi guvernanţi. Iată de exemplu că primul guvern constituit la 11 mai 1866 după abdicarea lui Vodă Cuza avea doar 7 „butoane”, interne, afaceri străine, finanţe, justiţie, culte şi instrucţiune publică, război şi lucrări publice. Se putea conduce ţara cu un număr atât de redus de miniştri? Se vede că da deşi în anii `30 complexitatatea guvenării a făcut să crească numărul de ministere la 16.

         Ne interează astăzi calitatea elitei politice şi aşa a fost şi în vremuri vechi pentru că, spunea Eminescu, „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”       

       Dintotdeauna corupţia oamenilor politici a fost maladia care i-a înfricoşat pe guvernaţi „Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice.”, spunea Esop. Dar şi incompetenţa, mintea mărginită, un pericol sesizat de Napoleon care constata că „În politică, prostia nu e un handicap.”. Accederea la putere a unor astfel de oameni este până la urmă vina şi responsabilitatea tuturor celor care votează, sau era pe vremea autorului romanelor „Ferma animalelor” şi „1984” care  spunea că „Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *