Idei în nocturnă,  Izvoare de filosofie – Algoritmii restrâng liberul nostru arbitru? Controverse filosofice privind fenomenul Big Data

141 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși
17 februarie 2017
Generații diferite. Vorbim aceeași limbă – scriitorul ION VIANU
17 februarie 2017

Idei în nocturnă,  Izvoare de filosofie – Algoritmii restrâng liberul nostru arbitru? Controverse filosofice privind fenomenul Big Data

Algoritmii restrâng liberul nostru arbitru? Controverse filosofice privind fenomenul Big Data

Regândirea și reconceptualizarea determinațiilor esențiale ale ființei noastre omenești precum rațiunea, „bunul simț”  în expresia lui Descartes, respectiv capacitatea noastră de a deosebi adevărul de fals, discernământul ce constă în puterea sufletească a fiecăruia dintre noi de a distinge între bine și rău și, deopotrivă, liberul arbitru, concretizat în libertatea omului de a alege între diversele posibilități de acțiune, au devenit teme predilecte de reflecție filosofică pe măsură ce puterea de necontrolat a informațiilor stocate în bănci uriașe de date („Marile Date” sau „Big Data”) poate schimba prin denaturarea și manipularea percepției asupra realității, comportamentul individual și colectiv al oamenilor într-o direcție contrară propriilor lor credințe și interese.

Astfel, cercetările reflexive recente care explorează sistemele computaționale interactive, calculatoare, telefoane mobile, site-uri web, tehnologii wireless, aplicații mobile, jocuri video, etc., vorbesc despre nașterea unui nou domeniu de manipulare a minții, „captologia”, responsabilă de crearea unor „bule informaționale”, care ne țin captivi mintal prin intermediul unor algoritmi de selecție de îndată ce suntem prezenți pe Internet sau pe una dintre cunoscutele rețele sociale.

Îngrijorările, în această privință, nu sunt doar filosofice, ci și politice. Este de notorietate declarația făcută, în toamna anului trecut, de către cancelarul german Angela Merkel, care cerea giganților media de pe Internet să dezvăluie algoritmii pe care îi folosesc. „Algoritmii trebuie să fie făcuți publici, astfel încât să ne putem informa cu privire la chestiuni ca: ce influențează comportamentul nostru pe internet? (…) Când nu sunt transparenți, acești algoritmi duc la o deturnare a percepției noastre, ceea ce restrânge perspectiva asupra informației” ( a se vedea, https://www.rt.com/news/364235-merkel-facebook-google-algorithms/

Cum am ajuns aici? Cultura dialogului și a examinărilor critice, luciditatea, reflexivitatea și discernământul sunt cu adevărat amenințate de tehnologiile virtuale persuasive? Care sunt potențialele pericole infuzate în algoritmi și utilizarea lor la scară largă? Ar trebui să ne temem de algoritmi, Big Data și alte tipuri de tehnici și tehnologii utilizate pe scară largă astăzi? Poate reflecția filosofică să atenueze acțiunile manipulatorii generate de convingerea că Internetul și  calculatorul în rețea sunt neutre valoric?

Am invitat în studio pentru a răspunde la aceste întrebări pe dna Cristina Voinea, doctorandă în filosofie și cercetător la Centrul de Cercetări în Etică Aplicată, Facultatea de filosofie a Universității din București, care a întreprins în ultimii ani ample explorări filosofice în lumea virtuală deschisă de Internet și tehnologia digitală.

 

 

Realizator: Constantin Aslam

 

Conexiuni:

http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/izvoaredefilosofie.descopera

 

1 Comment

  1. bogdan spune:

    mult mai grav decat internetul, mai ales in ce priveste ‘dizainul atractiv’, sunt televiziunile. internetul e, oricum, un pas inainte, de la tv sau chiar de la presa scrisa, in ce priveste informarea si comunicarea. ceea ce avem nevoie, pe langa atitudinea critica, e si o cunostere mai buna a modalitatii de a ne informa, de a folosi informatia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *