ILUSTRATE DIN CUBA – Festivalul Piña Colada
15 February 2020
ILUSTRATE DIN CUBA – Muzeul Romului Havana Club
16 February 2020

Azi la Radio România Cultural: Calatorie in jurul lumii Sambata 15 Februarie ora 19

Realizator Magdalena Tara

Invitati speciali

E.S. Doamna Violeta Motulaite – Ambasadorul Republicii Lituania

E.S. Doamna Therese Hyden  – Ambasadorul Suediei Therese Hyden

E.S. Doamna Marjut Akola-  Ambasadorul Republicii Finlanda

E.S. Domnul Soren Jensen – Ambasadorul Regatului Danemarcei

Domnul Eilif Gundersen Insarcinat cu Afaceri a.i. – Ambasada Regatului Norvegiei

Doamna Georgiana Pogonaru – Consul onorific al Republicii Islanda

Domnul Vlad Rotaru – Organizator Nordic Film Festival

Cu participarea actorilor Annemary Ziegler si Vasile Menzel

Declaratia de independenta a Lituaniei, Actul din 16 februarie a proclamat re-înființarea statului lituanian, declarându-l pe acesta succesor al statului lituanian istoric, Marele Ducat al Lituaniei. În acest sens, Consiliul a deviat de la rezoluția adoptată de conferința de la Vilnius, care cerea înființarea unui stat lituanian. S-a clarificat, însă, că noul stat va fi diferit de vechiul Ducat: urma să fie organizat doar pe pământurile locuite de etnici lituanieni și avea să fie guvernat pe principii democratice, spre deosebire de ducatul multietnic guvernat de aristocrație. Terminarea legăturilor dintre Lituania și alte state era adresată Germaniei, Rusiei și Poloniei, care aveau fiecare planul său pentru această țară. Deși nu direct, declarația renunța la orice încercare de reînviere a fostei Uniuni Polono-Lituaniene.

Actul din 16 februarie 1918 este baza legală pentru existența Lituaniei de astăzi, atât celei din perioada interbelică, cât și a celei de după 1990.[3] Actul a devenit unul dintre elementele-cheie ale restaurării independenței Lituaniei față de URSS în 1990.Un paragraf din Declarația de restaurare a statului Lituania, emisă la 11 martie 1990, stipula:

Declarația de Independență din 16 februarie 1918 a Consiliului Lituaniei și decretul Adunării Constituante (Seimas) din 15 mai 1920 privind statul democratic reînființat al Lituaniei nu și-a pierdut niciodată efectul legal și constituie baza constituțională a statului Lituania.

Această formulare accentuează continuitatea celor două declarații. Actul din 16 februarie 1918 și succesorul său, Actul din 11 martie 1990, sunt privite ca două dintre cele mai importante momente ale dezvoltării societății lituaniene în secolul al XX-lea.

16 februarie este sărbătoare națională în Lituania.În această zi se desfășoară diverse ceremonii în toată țara, dar principala comemorare are loc în Casa Semnatarilor din Vilnius, locul în care a fost semnată declarația în 1918. În timpul ceremoniei, este arborat drapelul Lituaniei, și activiști culturali și politicieni lituanieni țin discursuri de la balconul clădirii pentru oamenii adunați în fața ei. În biserici și catedrale se țin liturghii speciale. În cinstea declarației, președintele Lituaniei găzduiește o recepție pentru semnatarii declarației din 11 martie 1990 la Palatul Prezidențial.

În 1992, în cinstea lui Jonas Basanavičius, liderul Consiliului Lituaniei la semnarea Actului din 16 februarie, s-a instituit un premiu. Premiul Jonas Basanavičius se acordă pentru activitate pe timp de cinci ani în domeniul studiilor etnice și culturale și se decernează în Casa Semnatarilor.

Nordic Film Festival aduce la București 5 zile de proiecții premiate

NORDIC FILM FESTIVAL își lansează a doua ediție în București, cu cinci zile de proiecții premiate, care vor rula în intervalul 19-23 februarie 2020 la Cinema Elvire Popesco din Bd. Dacia Nr. 77.

După succesul înregistrat cu prima ediție din București și edițiile retrospective din Sibiu și Chișinău, #NordicFF revine în cel mai cochet cinematograf din Capitală pentru a dezvălui o parte din cinematografia țărilor nordice, oferind cinefililor din București ocazia de a viziona filme realizate de cineaști din toate cele cinci țări nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

Cu un program ce cuprinde 18 pelicule de lungmetraj și o selecție de scurtmetraje prezentată în deschiderea festivalului, #NordicFF provoacă publicul să descopere un spațiu cinematografic atipic și eterogen.

Pentru a celebra diversitatea formelor și perspectivelor artistice, #NordicFF prezintă o selecție de pelicule premiate la mari festivaluri și nu numai, precum Amanda Awards, Amiens IFF, Ale Kino!, Athens IFF, Angers EFF, Baltic Debuts FF, Bodil Awards, Beijing IFF, California IFF, Chicago IFF, Danish FA, Edda Awards, Göteborg FF – FIPRESCI, Giffoni FF, Guldbagge Awards, Locarno, Matsalu INFF, Sundance sau Viten Film Festival.

Iubitorii de film sunt invitați să aleagă dintr-un program bogat și divers – de la dramă, comedie, documentar și filme pentru copii sau scurtmetraj, peliculele selectate îi vor încânta pe toți care vor trece pragul cinematografului în perioada festivalului. Proiecțiile vor fi subtitrate atât în limba engleză, cât și în limba română.

„La școală învățăm că ținutul nordic este plin de fiorduri, lacuri, o natură fascinantă și resurse din belșug. La știri, aflăm că Țările nordice au cel mai ridicat nivel de trai și cei mai fericiți oameni din lume. Iar din aceste filme descoperim ce îi face pe nordici cu adevărat speciali. Observăm cum reacționează ei când cotropitorii vor să pună mâna pe resursele lor, când cei mai fericiți oameni din lume dau de probleme sau când într-o comunitate mică apar personaje ce distrug acea ordine perfectă a lucrurilor. Prin aceste filme putem arunca o privire atât în istoria lor cât și în societatea modernă și putem extrage și noi din valorile nordice și din ceea ce îi face pe ei unici.”, spune Vlad Rotaru, selecționerul festivalului.
Festivalul este organizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Danemarcei în România, Ambasadei Republicii Finlanda în România, Consulatului Onorific Al Republicii Islanda de la București, Ambasadei Regatului Norvegiei în România și Ambasadei Suediei la București.
Prima ediție a #NordicFF a avut loc la București în februarie 2018, la Cinema Elvire Popesco, reunind peste 1.500 de spectatori. Această ediție s-a bucurat de două retrospective – la Sibiu, la Teatrul Național Radu Stanca, la finalul lunii octombrie 2019, fiind întâmpinată de peste 400 de persoane, respectiv în Chișinău, în luna noiembrie, unde a reunit peste 500 de cinefili.

Pentru program și mai multe informații despre filme vă invităm să urmăriți paginile de Facebook și Instagram Nordic Film Festival. Pentru sugestii sau întrebări ne puteți contacta și la adresa de email nordicfilmfestivalbucharest@gmail.com.
Biletele pot fi achiziționate de aici sau direct de la casieria sălii de cinema Elvire Popesco.
Parteneri media: Radio Romania Cultural, CityFemme.com, Cinefilia.ro, CineGhid.ro, Observator Cultural.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *