DOCUMENTAR: Anul Nou – tradiţii şi obiceiuri în lume
31 decembrie 2017
DOCUMENTAR: Anul Nou – tradiţii şi obiceiuri româneşti
31 decembrie 2017

AUDIO Noaptea de Anul Nou

Din obiceiurile popoarelor la trecerea dintre ani:

În Olanda, la trecerea în Noul An, pe străzi se ard brazii de Crăciun şi se lansează artificii, pentru a se alunga spiritele rele ale vechiului an.

La scoţieni, de Anul Nou (Hogmanay), oamenii ard crenguţe de ienupăr, să alunge germenii oricăror boli. Primul care se trezeşte dimineaţa obişnuieşte să ducă „Het Pint”, un gen de bere slabă, celor care încă mai dorm. Ei aprind focuri ca să se descotorosească de vechiul an şi, uneori, arunca în foc o figurină de paie reprezentând vechiul an.

Manifestările de Anul Nou în ţările scandinave au loc în ianuarie şi sunt legate de vechile festivităţi de iarnă ale vikingilor. Aceştia obişnuiau să invoce timpul şi lumină pentru a încuraja întoarcerea soarelui.

În Elveţia, se sărbătoreşte vechiul An Nou pe 13 ianuarie, după calendarul iulian. Oamenii ies pe străzi, costumaţi în spirite bune şi rele.

În Polonia, Anul Nou este cunoscut ca „Noaptea Sfântului Vasile” („Sylvester”). Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune că acesta a întemniţat un dragon pe nume Leviathan, despre care se presupunea că va putea scăpa numai în prima zi a anului 1000, va mânca tot Pământul şi toţi oamenii şi va incendia cerurile. În prima zi a anului, faptul că lumea nu s-a sfârşit, a fost considerat un motiv de bucurie şi de atunci se numeşte Noaptea Sfântului Vasile.

Portughezii şi spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine când bate ceasul ora 12, în noaptea dintre ani, pentru a asigura 12 luni fericite în noul an.

În SUA, fasolea cu boabe negre aduce noroc. Americanii obişnuiesc să privească campionatele de fotbal pe ecranele gigantice instalate în Time Square, la New York. La ora 12:00 noaptea, un măr gigantic aprins cu becuri electrice este coborât pe pământ.

Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeşte „Rosh Hashanah”. Conform calendarului evreiesc lunisolar, Anul Nou soseşte în primele două zile ale lunii a şaptea. Evreii au la dispoziţie zece zile între Anul Nou şi Ziua Judecăţii, „Yom Kipur”, pentru a se căi de răul pe care l-au făcut. La Yom Kipur, Dumnezeu scrie soarta viitoare a tuturor, în carte. Oamenii îşi trimit felicitări cu mesaje tradiţionale. Evreii schimbă aceleaşi urări în ajunul sărbătorii Rosh Hashanah, când merg la sinagogă, înainte de a se întoarce la casele lor, pentru cina de Anul Nou.

Musulmanii au un calendar aparte. Bazat pe ciclurile lunii, calendarul musulman este format tot din 12 luni, care însumează însă numai 354 zile, spre deosebire de calendarul gregorian sau evreiesc. De aceea, Anul Nou islamic „se mută” cu 11 zile înapoi în fiecare an. Islamiştii celebrează acest moment în linişte, fără nimic din atmosfera festiva a altor sărbători de Anul Nou. Apariţia lunii noi este înregistrată în moschei cu rugăciuni speciale. Cea mai importantă parte a festivităţii Noului An este povestirea istoriei Zborului lui Medina.

Anul Nou thailandez (Songkran) este marcat printr-un festival care durează trei zile, (13- 15 aprilie), după calendarul gregorian.

reportaj de Madalina Corina Diaconu

foto: statuia zeului Ianus (Ianis) aflată la Vatican, una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană.Ianus era înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi. Era zeul ușii, al sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *