Beijing Dance Academy prezintă comorile folclorice din China pe scena TNRS
13 January 2017
Premiera spectacolului ‘Lucia din Lammermoor’ la Opera Naţională Bucureşti
13 January 2017

“ANGLO-LOGOS: ORIGINILE, SEMNIFICAŢIILE ŞI EVOLUŢIA UNOR CUVINTE ŞI EXPRESII CONSACRATE ALE LIMBII ENGLEZE”

                                 Realizator:   SILVIA   BLENDEA

SERIA   BILUNARĂ   DE   ARTICOLE   ONLINE   iniţiată,  sub  acest  titlu  generic,  astăzi,  13  IANUARIE,  2017  se  doreşte  a   fi   un   SUPORT   MATERIAL   destinat   tuturor  acelora  dintre  dumneavoastră,   dragi  prieteni  anglofili,   interesaţi   în   a   aprofunda   parte  dintre  numeroasele  “taine”  ale  impresionantului  peisaj  lexical  al  limbii  engleze,  “limba   universală” desemnată,  cu  deplin  temei,  şi  drept  “lingua  franca”  a   erei   moderne.

-Fără  a  fi  declarată  limbă  oficială  în  majoritatea  ţărilor,  ea  este,   în   mod  curent,  cea   mai  populară  limbă  străină  predată.  Întrebuinţarea  sa   tot  mai   frecventă   la   scară   globală  are  un  impact  semnificativ  asupra  multor  alte  limbi,  determinând   mutaţii   lingvistice  în  sfera  acestora.  Asimilarea  sau  preluarea  ca  atare,  în  limbile  altor  ţări,  de  cuvinte  şi  expresii  din  uzanţa  limbii  engleze  este,  altminteri,  un  fenomen  de  maximă  vizibilitate.  Engleza  însăşi  a  devenit  din  ce  în  ce  mai  deschisă  mutaţiilor  lingvistice,  mai  ales  pe  măsură  ce  multiplele  sale  varietăţi  dialectale  ori  regionale  s-au  impus  şi  continuă,   desigur,   să   se   impună   în   cadrul   acesteia.

-Dincolo,  însă,  de  utilitatea   -stabilită   drept   scop   prioritar   al   acestui   demers-,    sunteţi  invitaţi   să  “gustaţi”  pitorescul,   accentele  umoristice   şi   forţa   de   sugestie   remarcabilă   a  selecţiei  de  cuvinte,  sintagme,  proverbe  sau  expresii  idiomatice  ale  căror  origini  sunt   trasabile,   adeseori,   în   trecutul   îndepărtat   şi   care   au   evoluat   extrem   de   interesant,   în   virtutea  unei   multitudini  de  factori.  În   vederea  prezentării   cât   mai   fidele   a   adevărului   istoric,   acest  demers  se  întemeiază  pe  cercetarea  riguroasă   a   surselor   de   referinţă   şi/sau   de   atestare   documentară   a   originilor,   nu   de   puţine   ori   paralele   sau   chiar   incerte,  şi  care   alimentează,    astfel,    zona    controverselor    şi    a   dezbaterilor   lingvistice.   Ceea   ce   contează,   însă,  şi  le  recomandă   pentru   aducerea   în   prim   plan   este   satisfacţia  descoperirii  şi  a  însuşirii  semnificaţiilor  actuale  ale  acestor  veritabile  “nestemate”   lexicale.

-În  speranţa   că   aceia  dintre   dumneavoastră   care   doresc   să   îşi   consolideze   veleităţile   de  “cercetaşi”  ai  cuvintelor   vor  experimenta  fascinaţia  “rădăcinilor”,  dar  şi  a  “tulpinilor”  bogate  în  “ramuri”  de  înţelesuri  din  sfera   “ANGLO-LOGOS“-ului,   vă   propun  să  pornim   la  drum!

…Asadar,  expresia  din  deschiderea  acestui  itinerariu  lexical  este  foarte   uzuala:  “All  Greek  to  me“,   folosită   de   către   vorbitori   pentru   a   exprima   imposibilitatea   de   a  înţelege   un   anumit   lucru,   fie  că  este  vorba   despre   ceva   fără   sens,   ori   mult  prea  greu  de  asimilat  sau  descifrat.  În  limba  română,  se  poate  echivala,  în  acelaşi  registru   colocvial  -caracteristic  şi  formei  sale  din  limba  engleză-,   prin:   “Nu  înţeleg  nimic/  Nu  pricep  o  boabă  sau  o  iotă/   Am  priceput   mai   mult  de-o  groază/   ori   Habar  n-am  despre   ce   e   vorba”.

-Cele   mai   timpurii   referinţe  despre  această  expresie  provin  din  latina  medievală.  În  Evul  Mediu,  limba  greacă  se  întrebuinţa  din  ce  în  ce  mai  rar,   rămânând,  altminteri,  celebră  zicerea  acelora  dintre  copişti  care  se  confruntau  cu   reale   dificultăţi   de   traducere  a  textelor  din  limba  greacă,  şi  anume:  “Graecum  est,  non  legitur“,  cu  varianta:  “Graecum   est,   non   potest  legi”  (= “E  în  greacă:  nu  se  poate  citi”).   Expresia   a   intrat  în   limba   engleză   modernă   graţie   lui   William   Shakespeare,   care   a   inserat-o   în  tragedia  “Julius  Caesar”,  scrisă,  cel  mai  probabil,  în  anul  1599.  Iniţial,  ea  a  fost   întrebuinţată   în   sens   propriu,   aşa   cum   ar   fi   făcut-o   orice   persoană   căreia   îi   era   străină   limba   greacă,   dar,   mai   târziu,  a  ajuns   să  fie  folosită   în   asociere  cu  orice   lucru    ininteligibil,   mult   prea   dificil,   neclar   sau   confuz.

***

-Faimosul  proverb,  cunoscut  în  limba  română  sub  forma: “Nu  da  vrabia  din  mână  pe  cioara  de  pe  gard”  are  echivalentul  englez: A  bird  in  the  hand  is  worth  two  in  the  bush.  În  redare  mot-a-mot:  “Pasărea  din   mână  face…/  sau   preţuieşte   cât   două   din  tufiş”,   el   lansează   îndemnul  de  a   nu  risca  siguranţa   unui   avantaj   pe   care   îl   deţii  pentru   o   oportunitate   incertă,   şi   care   se   poate   dovedi   dezamăgitoare  ….altfel   spus, de  a   nu   renunţa  la  ceea  ce   posezi   în   favoarea   a   ceva   considerat   drept   mai   bun   ori  mai   important,   dar   a  cărui   dobândire   poate   fi   iluzorie,   deoarece    rişti   să   pierzi   şi   ceea  ce   aveai.

-Această  zicere,  în  “straiele”  limbii   engleze,  îşi   are,  după  toate  probabilităţie,   originea   în  practica  medievală   a   vânătorii   cu   şoimi,   unde   maiestuoasa   şi   agera   pasăre   de  pradă  era,  desigur,  socotită  drept  o  avuţie  nepreţuită,   surclasând  cu  mult  valoarea   oricăror  alte  păsări,  fie  ele   trofee   de   vânătoare.  Cea   mai   veche  întrebuinţare   cunoscută  a  proverbului  datează  din  secolul  al 15-lea,  şi  figurează  în  “The  Life  of  St  Katherine”  (“Viaţa  Sfintei  Ecaterina”),   una  dintre  operele  consacrate  vieţii  sfinţilor  englezi,  purtând  semnătura   istoricului,  hagiografului   şi   teologului  scolastic  englez,   John   Capgrave.

-În  forma  în  care  este  folosit  la  ora  actuală,  se  întâlneşte  în  catalogul  de  proverbe  engleze  întocmit,   în  anul 1670,  de   către   reputatul  naturalist  englez,   John  Ray,   sub  titlul:  “A  Hand-book  of  Proverbs” (“Îndrumar  de  proverbe”).  Altminteri,  variante  sau  alternative,   cu  acelaşi  înţeles,  ale  acestui   proverb  datează   din   timpuri   străvechi.

***

-Deosebit  de  interesantă,  deşi  incertă  din  punct  de  vedere  al  originii,  este  evoluţia semantică  a  expresiei  comparative:  “As  nice  as  ninepence“,  care  redă  ideea  de:  “foarte  bine  organizat//  aranjat  sau   rânduit  cu   multă   atenţie   ori   grijă//   foarte   ordonat/   îngrijit/   sau   curat”.

-Unii  lingvişti  sunt  de  părere  că  aceasta  îmbrăca,  la origini,  forma:  “as  nice  as  ninepins“,  unde  “ninepins”  este  sinonimul  termenului  “skittles“,  traductibil  prin:  “popice”.  Or  jocul de  popice  presupune  ca  piesele  să  fie  aşezate   în   formă  de  careu.   Pentru  ca  jocul  să  fie corect,  ori,  altfel  spus,  să  respecte  principiile  fair-play-ului  sportiv,  popicele  trebuie poziţionate  cu  precizie,  sau  “frumos”: “nicely“,  într-o  mai  veche  formulare  din  limba engleză.  Această   provenienţă   rămâne,   însă,  una   pur   ipotetică,   deoarece   nu   pare  a   exista  nicio  atestare  în   scris   a  acestei  versiuni  a  actualei  expresii.   Cuvântul   “ninepins”  nu  s-a  descoperit  decât  în  secolul  al  XX-lea,  şi  atunci  doar  ca  element  constitutiv   al    expresiei   comparative:   “as   smart   as   ninepins“.

-Cea  mai  timpurie  formă  atestată  cunoscută  a  expresiei  este:  “as   neat   as   ninepence” (unde  adjectivul  “neat”  înseamnă: “neted” -în  sens  propriu-,  respectiv:  “curat/  îngrijit/  ordonat/  elegant  sau  fercheş” -în  sens  figurat-)  şi   a   fost   consemnată   de   către   scriitorul  anglo-galez,  James Howell,  în  cartea  sa,  intitulată:  “English  Proverbs” (“Proverbe  engleze”),   din   anul  1659,   în   formularea   completă:  “As   fine    as    fippence,    as    neat   as   nine   pence ”  (într-o  transpunere   aproximativă   în   propriul   nostru    registru    informal  de   limbaj,   care   încearcă   să   surprindă   nota   umoristică   a   originalului   englez:  “Fain   ca   un   bănuţ/  sau  gologan  de  5  pence,  giugiúc  ca  unul  de  9  pence”).   Chiar   dacă   în   secolele   al  16-lea   şi   al 17-lea  se  afla  în  circulaţie   o   monedă   de   9  pence,   această   mică   subdiviziune   monetară   nu   se   remarca    prin   niciun   design   sau   alte   caracteristici  atractive,  aşa  încât  singura  explicaţie  posibilă  a  opţiunii  pentru  adjectivele  “neat“,  respectiv “nice” rămâne sonoritatea aliterativă, rimată/ ritmică, specifică, altminteri,   proverbelor.

-Sfârşitul    secolului    al   XX-lea   a   consacrat   forma:   “as   nice   as   ninepence“.

***

-O  altă  expresie  proverbială   a  limbii  engleze,  şi  anume:  “A   miss  is  as  good  as  a  mile”  are  drept  semnificaţie  de  profunzime  faptul  că   orice   activitate   întreprinsă   cu   jumătăţi  de  măsură   sau   în   mod  deficitar   este   departe   de   a   putea   fi   “bifată”   drept   “misiune   îndeplinită” …cu  alte  cuvinte:   un  obiectiv  ratat,   fie  şi   pe   “muchie   de   cuţit”,   reprezintă,   fără   îndoială,   tot   o   cauză   pierdută,   în   ciuda   bunelor   intenţii.

-“Părintele” acestei  expresii  este  anticarul,  istoricul  şi  topograful  englez,  William  Camden,  care  a  utilizat-o  în  cuprinsul  a  ceea  ce   a   rămas,   în   istoriografia  britanică,  drept   primul mare  studiu  cartografic  descriptiv  al  Insulelor  Britanice  şi  Irlandei  (graţie  căruia  autorul  şi-a   dobândit,   altminteri,   celebritatea),   intitulat  “Britannia”  şi   publicat   în   anul  1610.

-Interesantă   şi,  deopotrivă,   deosebit   de   valoroasă   ca   informaţie   privitoare   la   “culoarea  locală”   a   epocii   este   maniera   de   exprimare   a   acestui   proverb   de   către    scriitor,   şi  anume:  “An  ynche  in  a  misse  is  as  good  as  an  ell”  (“An  inch  in  a  miss  is  as  good as  an  ell“,  în  transpunere  grafică  modernă).  Pentru  înţelegerea  exactă  a  acestei  terminologii,  trebuie  specificat  că,  în  cultura  engleză,   un  “ell”  reprezenta  o   unitate  de  măsură   în   croitorie  -actualmente   ieşită   din   uz-,   echivalentă  cu  45  inch  (=114, 3 cm,  în  sistemul   metric   european).  Mutaţiile  lexicale  ulterioare,  prin   care  “inch”  şi  “ell”  au   fost  înlocuite  cu  “mile” (1  milă  terestră = 1.609,344  m),   au   condus   la   încetăţenirea   versiunii   moderne   a   acestei   cugetări   din   veacul   al  17-lea.   Ceea   ce   contează   cu   adevărat   nu   rezidă,  indiscutabil,  în  detaliile  tehniciste,   ci  în  forţa  de  sugestie  remarcabilă   a   expresiei,   care  ar  putea  fi  echivalată,  în  limba  română,  printr-o  formulare  rimată,  precum:   “Fie   mare,   fie   mică,  Greşeala,  tot  greşeală-i,   la   o   adică”  …sau,   în   exprimări  cât   se   poate   de   prozaice,   şi   în   registrul   familiar   de   limbaj,   fireşte:

“Oricum  ai  da-o…/  lua-o… sau   întoarce-o…/  respectiv:  Oricum  te-ai  suci   ori   te-ai   învârti,   Greşeala,   greşeală   rămâne”.

***

-“As  mad  as  a  hatter“,  cu   varianta:  “Mad  as  a  hatter”  constituie   un   exemplu  cu  totul   remarcabil,   selectat  din  galeria   vastă   a   proverbelor   limbii   engleze.  Caracterul  insolit  al  acestui  proverb  constă  în  cele  două  origini  ale  sale  -de  factură  literară,   respectiv,  la   polul   diametral   opus,   ştiinţifică-.   Sursa   literară   este   enorm   de   popularul   roman:  “Alice  in  Wonderland” (“Alice  în  Ţara  Minunilor”),  publicat  în  anul  1865,  al  scriitorului  englez,  Charles  Lutwidge  Dodgson  (unanim  cunoscut  sub  pseudonimul  Lewis Carroll).  Este  vorba,   mai   precis,   despre   unul   dintre   simpaticele   şi   bizarele   personaje  care  populează  universul  ficţional  al  acestei  cărţi,  şi  anume:  “The  Mad  Hatter” (“Pălărierul  Nebun”).  “Nebun  ca  un   pălărier”  a   ajuns,   aşadar,   să   eticheteze   o   persoană   complet   smintită,   iresponsabilă/  necugetată/   nechibzuită/   sau    nesăbuită.

-Pe  de  altă  parte,  expresia   îşi   are  originea   şi,  implicit,  simbolistica,   în   practica   nefastă,   soldată   cu   intoxicaţii   cronice,   a   tratării   pălăriilor   din   fetru   cu   nitrat   de   mercur,   de   către    manufacturierii   pălărieri   din   secolele   al  18-lea   şi   al  19-lea.

-Şi,  pentru  ca  tabloul  originalităţii  acestei  expresii   să   fie   complet,   se   cuvine   semnalată  şi  expresia  comparativă  sinonimă:  “Mad  as  a  March  hare”  (“Nebun  ca  un  iepure  de martie”),  inspirată  din  comportamentul  eratic  al …iepurilor  de  câmp,  în  sezonul  de  împerechere.

***

-O   altă  expresie  de  un   pitoresc   aparte   şi   cu   o   rată   înaltă   de   întrebuinţare   în   limba  engleză  este:   beat  about  the  bush”  şi   semnifică:   “a  evita  să  abordeze  subiectul   principal   al   unei   discuţii   sau   să   răspundă   la   o  întrebare/   a  nu  atinge  fondul   problemei/  a  nu  vorbi  precis  ori  la  obiect/  a  aborda  într-o  manieră  indirectă  sau  derutantă/   pe  ocolite  ori  cu  precauţie  excesivă”.   În   propriul   nostru    registru   colocvial   sau  informal  de  limbaj,  ea  îmbracă  formele:  “a  o  da  pe  după  cireş”/   a   bate   câmpii/   sau   a  se  învârti  în  jurul  cozii”.   Versiunea   din   limba   engleză   americană   a  expresiei   se   remarcă   prin   folosirea   prepoziţiei   “around”   în   loc  de  “about”,   specifică   englezei   britanice.

-Pentru  a-i  trasa  originile,  trebuie  să  ne  întoarcem   în   perioada   anilor  1500,   atunci   când  vânătorii  tocmeau  aşa-numiţii  “beaters” (“gonaci”),  în  scopul  de  a  le  înlesni   capturarea   vânatului   şi   trimiterea   lui   în   bătaia   puştii   prin   lovituri   repetate,   cu   beţe,   împrejurul   ascunzătorilor   din   tufişuri    ale   acestuia.

-Prima  atestare  scrisă   a  acestei  expresii  figurează  în  paginile  poemului  romanţat  medieval:  “Generydes“,  sub  forma:  “beat   the   bush“.  Cea   mai   timpurie   scriere   în   care   apare   inserată   prepoziţia  “about”  se   intitulează  “Works” (“Lucrări”)   şi   îi   aparţine   lui   George  Gascoigne,   considerat   a   fi   unul   dintre   cei    mai   marcanţi   poeţi   din   zorii    epocii   elizabetane.

***

-Primul  popas  în  “trezoreria”  LOGOS-ului  englez  se  încheie,  pentru  moment,  în  acest punct.    Continuarea …în   cuprinsul   postării   de   VINERI,   27   IANUARIE,   2017.

Lectură   plăcută   şi   cu   folos!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *