‘ANGLO-LOGOS’ 63 -22 MAI, 2020
22 May 2020
‘ANGLO-LOGOS’ 65 –19 IUNIE, 2020
19 June 2020

‘ANGLO-LOGOS’ 64 -05 IUNIE, 2020

dav

-“Dacă dorinţele sau aspiraţiile ar avea …darul de a dobândi materialitate, atunci chiar şi cel mai puţin răsfăţaţi de soartă dintre oameni ar putea avea totul“reprezintă cheia de interpretare a mesajului unui vechi proverb de extracţie engleză, care se remarcă, de altfel, prin lipsa unui echivalent şí în spaţiul românesc de cultură, precum multe alte expresii inter-culturale cu valoare proverbială. Este vorba despre: ‘If wishes were horses, beggars would ride‘, care nu rămâne, aşadar, decât să fie redat ad litteram, prin: “Dacă dorinţele ar fi cai, cerşetorii le-ar încăleca“.

-Primul “strămoş” cunoscut al acestei zicale rimate se regăseşte, conform experţilor, în cuprinsul unei lucrări din secolul al 17-lea –publicată, mai exact, în anul 1605–, elaborată de istoricul, anticarul, topograful şi emisarul regal englez, William Camden /1551-1623/ şi intitulată: ‘The Remaines of a Greater Worke Concerning Britaine’ (“Rămăşiţele unei scrieri mai cuprinzătoare despre Britania”). Această versiune iniţială avea drept element de referinţă păsările:

  • If wishes were thrushes, beggars would eat birds.
  • De năzuinţele-ar fi sturzi, calicii s-ar hrăni cu zburătoare.”

-Documentariştii expresiei de referinţă au evidenţiat şi alte variante de secol 17 ale acesteia, printre care, bunăoară, versiunea cuprinsă într-o colecţie de proverbe engleze, intitulată chiar astfel: ‘A Collection of English Proverbs’, culegere alcătuită de naturalistul, teologul şi literatul englez, John Ray /1627-1705/, şi publicată în anul 1670:   

  • If wishes were buttercakes, beggars might bite.
  • De-ar fi fiind jinduirile turte dulci, milogii le-ar pregusta.”

-Una dintre culegerile majore de zicători populare din vastul patrimoniu al compilaţiilor de acest gen din spaţiul scoţian de cultură, şi anume: ‘The James Carmichaell Collection of Proverbs in Scots’ (“Colecţia de proverbe în limba scoţiană, James Carmichaell”), publicată, probabil, potrivit cercetătorilor, în timpul vieţii autorului şi reeditată de-abia în secolul al 20-lea –mai precis, în anul 1957, la Edinburgh– include prima consemnare a proverbului în forma cunoscută la ora actuală (redată, aici, în grafía specifică epocii, pentru a oferi un indiciu minim asupra “culorii” lexicale din acea perioadă):

  • If wishes were horses, beggers wald ryde.

-Demnă de reţinut şi semnalat cu referire la devenirea istorică a acestei zicale pitoreşti este apariţia unor variaţiuni pe aceeaşi temă, utilizate în mod curent, astăzi, mai ales pentru a servi drept pildă copiilor, predispuşi, prin natura vârstei, mai degrabă la întrebări şi reverii decât la acţivităţi concrete, din intenţia de a-i îndemna sau motiva să …”treacă la treabă”. Printre aceste versiuni de dată mai recentă, se numără:

  • If turnips were watches, I’d wear one by my side.‘  

= “Napii ceasuri de erau, unul la mine purtam.”

  • «If ‘ifs’ and ‘ands’ were pots and pans,

There’d be no work for tinkers’ hands.»

= «”Dacă” şi cu “parcă” oale şi tigăi de-ar fi,

Pentru tinichigii, lucru nu s-ar mai găsi.» 

sau:

  • If wishes were horses, beggars would ride.

If turnips were bayonets, I’d wear one by my side.

= “Cai dorinţele de-ar fi, cerşetori le-ar călări.

Baionete napii de-ar fi, la picior unul mi-aş propti.”

********

-Dacă amuzanta şi foarte populara expresie idiomatică, informală: ‘Let the cat out of the bag‘ (“A slobozi pisica…/ ori A da drumul pisicii din sac“, în traducere textuală) are legătură efectivă cu lumea animală sau nu, a rămas până în ziua de astăzi sub semnul incertitudinii. Ceea ce nu lasă, în schimb, loc de speculaţii este semnificaţia de profunzime a acesteia, şi anume: “A da în vileag…/ a divulga…/ saua dezvălui, în special involuntar ori neintenţionat, o taină sau un secret“…respectiv, în propriul nostru registru familiar de limbaj: “A-l lua gura pe dinainte/ A scăpa porumbelul (din gură)/ sau A se trezi vorbind“.

-Prima dintre cele mai vehiculate surse posibile ale expresiei se referă la practica frauduloasă a unor târgoveţi veroşi din vechime de a-şi înşela cumpărătorii creduli, lipsiţi de spirit de prevedere şi vigilenţă, înlocuind, îndeobşte, un purcel închis, strategic, într-un sac bine legat la gură, cu o …pisică. Or a fi avut minima precautie de a deschide sacul pentru a-i verifica, înainte de a bate palma, conţinutul, ar fi însemnat, implicit, descoperirea sau scoaterea la iveală a fărădelegii. De aici, zicala-avertisment înrudită: ‘Don’t buy a pig in a poke‘ (“Să nu cumperi un grăsun vârât în traistă“). Aceste forme de şarlatanie, intrate demult în vocabularul vorbitorilor nativi britanici, sunt atestate documentar, conform vocilor autorizate, în jurul anului  1530.

-Cea de-a doua teorie este configurată în jurul prezumţiei că pisica(‘cat‘) la care se face referire în expresie ar fi, de fapt, un temut bici istoric (gârbaci), confecţionat din nouă curele împletite,cunoscut sub denumirea populară de: cat o’ nine tails‘ (“mâţa cu nouă cozi“), şi folosit la bordul corăbiilor pentru aplicarea de corecţii drastice mateloţilor indisciplinaţi sau rebeli.     

Pisica din denumirea acestui gen de instrument punitiv făcea aluzie, cu siguranţă, la zgârieturile profunde, asemănătoare celor provocate de ghearele unei pisici, lăsate pe spinările nefericiţilor împricinaţi de biciul cu capete înnodate.

-Dintre aceste două teorii sursologice, prima este considerată, îndeobşte, mult mai plauzibilă decât cea de-a doua, chiar dacă nu s-au identificat atestări documentare care să probeze, fără echivoc, legătura nemijlocită dintre conotaţia expresiei şi vânzarea de animale.

-Cât despre povestea pisicii cu nouă cozi” (‘cat o’ nine tails‘), oricât ar fi de interesantă sub aspectul informaţiei istorice –cu încărcătura terifiantă de rigoare–, ea nu se susţine, având în vedere că metoda punitivă marinărească invocată “pică” testul suprapunerii pe semnificaţia de adâncime a expresiei de referinţă, şi anume: “divulgarea unui secret“…

-Prima atestare documentară cunoscută a expresiei a fost identificată într-un articol publicat în cuprinsul unuia dintre numerele din anul 1760 al unei prestigioase reviste literare londoneze: ‘The London Magazine’:

  • ‘We could have wished that the author… had not let the cat out of the bag.’
  • “Ne-am fi dorit ca autorul… să nu fi scăpat porumbelul.”

********

-Din galeria vastă a expresiilor idiomatice de o coloratură remarcabilă, atribut caracteristic, de altfel, majorităţii expresiilor de acest gen ale limbii engleze, în particular, face parte şí: ‘To have a bee in one’s bonnet‘, …în traducere literală:A avea o albină/ un bondar/ sau un bărzăune în bonetă// …sub beretă/ chipiu/ fes/ pălărie/ sau tichie“.

-Exerciţiul de imaginaţie la care invită forma eminamente sugestivă a expresiei de referinţă vorbeşte de la sine: bâzâitul exasperant al unei albine, potenţial captivă sub acoperământul capilar al cuiva, cu întregul “arsenal” de tensiune nervoasă şi temere chinuitoare resimţită, implicit, de către persoana care s-ar afla într-o asemenea situaţie critică se suprapune, în plan metaforic, pe semnificaţia  de profunzime a acestei construcţii lexicale, şi anume: “A avea o preocupare excesivă şi obsedantă pentru un anumit lucru// A fi bântuit de o fixaţie/ manie/ marótă/ sau obsesie// A avea o idee fixă/ ori un fix“.  

-Prima atestare documentară, în forma: Bee in his bonnet a fost identificată în ‘Letters’ (“Scrisori”), culegere epistolară întocmită de pastorul protestant congregaţionalist, institutorul şi  imnologul englez, Philip Doddridge /1702-1751/, şi publicată în anul 1790:

  • ‘I suppose you have heard of Mr. Coward’s pranks. He has, as the Scotch call it, a Bee in his Bonnet.’
  • “Socot că v-au ajuns la ureche năzbâtiile jupânului Coward. Acesta are, precum zic scoţienii, un bărzăune sub tichie.”

-Trimiterea la Scoţia ar putea fi un indiciu al originii scoţiene a expresiei, şi aceasta deoarece exista un vechi obicei ca bărbaţii să poarte un fel de tichii: cu toate acestea, evidenţele istorice confirmă ieşirea din uzanţa vestimentară a acestor tipuri de acoperământ capilar în perioada apariţiei expresiei.

-Documentariştii expresiei ‘to have a bee in one’s bonnet‘ au descoperit o formă a acesteia –deşi contextul în care figurează este considerat oarecum ambiguu, lăsând loc de interpretări cu privire la obiectul real al căutării asidue: iubitul sau insecta– în paginile poemului intitulat: ‘The Mad Maid’s Song’ (“Balada Fecioarei Lunatice”), creaţie, din anul 1648, a poetului liric şi clericului englez, Robert Herrick /1591-1674/:

  • ‘For pity, sir, find out that bee

Which bore my love away.

I’ll seek him in your bonnet brave,

I’ll seek him in your eyes;

Nay, now I think they’ve made his grave

I’ th’ bed of strawberries.’

  • “Te-ndură, al meu domn, şi află-acel tăune

Ce dragu-mi izgoni departe.

Eu însămi va să-l caut sub al tău falnic acoperământ,

În ochii-ţi am să-l caut;

Dar nu, căci lui, mormânt socot că îi făcură

În câmpul de căpşune.”

********   

-O altă expresie idiomatică de origine engleză, de o forţă de sugestie notabilă, din suita amplă de expresii inspirate din lumea animală îmbracă forma: ‘As the crow flies‘ …”La fel cum zboară cioara“/ sauCa zborul ciorii“, în traducere literală. La nivelul de adâncime al acesteia, rezidă semnificaţia: “În linie dreaptă/ direct/ sau neabătut“.

-Expresia face trimitere la presupusa abilitate a ciorilor de a zbura direct de la un punct la altul, fără a întâmpina obstacolele din peisaj, care îngreunează, îndeobşte, deplasarea umană.

-Opţiunea pentru această pasăre în configurarea conotaţiei acestei construcţii lexicale metaforice pare, însă, a fi una destul de bizară, întrucât, spre deosebire de multe alte păsări care migrează pe distanţe lungi, zborul ciorilor nu este întocmai linear: ele zboară, în mod normal, în cercuri largi, în căutarea hranei.

-Cea mai timpurie consemnare cunoscută, care defineşte în mod explicit înţelesul acestei expresii de inspiraţie ornitologică a fost reperată în: ‘London Review Of English And Foreign Literature’ (“O recenzie londoneză a literaturii engleze şi străine”), carte semnată de romancierul, dramaturgul, traducătorul şi satiristul englez, William Kenrick /c.1725-1779/ şi publicată în anul 1767:

  • ‘The Spaniard, if on foot, always travels as the crow flies: neither rivers nor the steepest mountains stop his course: he swims over the one and scales the other.’
  • “Spaniolul, odată ce o ia la pas, nu drumeţeşte altcum decât nesmintit înainte: nici ape curgătoare, nici înălţimi dintre cele mai priporoase nu-l fac a se abate din cale: el le trece înot pe cele dintâi şi se aburcă pe cele din urmă.”

-De altfel, sintagma: The crow road (“Drumul ciorii“) a fost întrebuinţată, după cum relevă specialiştii, vreme îndelungată în Scoţia pentru a desemna calea/ itinerariul/ parcursul/ ori traseul cel mai direct.

-Şi tot în spaţiul scoţian de cultură, lexicografii şi istoriografii britanici îl indică pe romancierul contemporan, Iain (Menzies) Banks /1954-2013/, autor de romane science-fiction şi literatură comercială, drept utilizator al acestei sintagme, cu trimitere aluzivă la drumul spre moarte, sugerat prin însuşi titlul metaforic al romanului său eponim (‘The Crow Road’), publicat în anul 1992.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *