‘ANGLO-LOGOS’ 58 -13 MAR., 2020
13 March 2020
‘ANGLO-LOGOS’ 60 -10 APR., 2020
10 April 2020

‘ANGLO-LOGOS’ 59 -27 MAR., 2020

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

Transmiterea unei versiuni deformate/ false/ orineadevărate asupra faptelor sau a evenimentelor prin omiterea aspectelor importante reprezintă o manieră “elegantă”, altfel spus: eufemistică de a livra, practic, o minciună, …un exemplu grăitor în acest sens fiind oferit de expresia engleză: ‘Economical with the truth‘ = “Econom…/ Parcimoniós…/ sau Zgârcit cu adevărul“, în traducere textuală.

-Personajul creditat cu aducerea sintagmei în uzanţa comună contemporană este un marcant demnitar britanic, Sir Robert Temple Armstrong /n. 1927/, deţinător, între alte poziţii notabile, al celei de Secretar de Cabinet, între anii 1979 şi 1987, în guvernul condus de Margaret Thatcher.

-Contextul în care Sir Robert Armstrong a întrebuinţat expresia de referinţă este un faimos proces din anul 1986, cu prilejul căruia Guvernul britanic l-a desemnat pe înaltul funcţionar de stat în calitate de martor-cheie, în încercarea de a suprima publicarea unui bestseller internaţional, şi anume cartea: ‘Spycatcher’ (“Vânătorul de spioni”). Autorul acestei cărţi de o imensă popularitate, Peter Maurice Wright, ofiţer din prima linie a serviciilor britanice de contrainformaţii, a fost acuzat –în mod nefondat, după cum s-a dovedit, ulterior, în instanţă– de către Guvernul britanic, de a fi dezvăluit, în paginile cărţii sale, informaţii confidenţiale dintr-o speţă majoră de contraspionaj.

Iată, aşadar, fragmentul din contextul procesual în cauză, citat de către documentariştii expresiei:   

  • Lawyer:  ‘What is the difference between a misleading impression and a lie?’
    Armstrong:  ‘A lie is a straight untruth.’
    Lawyer:  ‘What is a misleading impression – a sort of bent untruth?’
    Armstrong:  ‘As one person said, it is perhaps being «economical with the truth».’
  • Avocat: “Care este deosebirea dintre o impresie înşelătoare şi o minciună?”

            Armstrong: “O minciună este un neadevăr făţiş.”

            Avocat: “Ce este o impresie înşelătoare – un fel de neadevăr deformat?”

            Armstrong: “După cum spunea cineva, înseamnă, probabil, a fi «zgârcit cu adevărul».”

-Expresia este, însă, –într-o formă uşor diferită– atestată documentar încă din secolul al 18-lea, o referinţă notabilă în acest sens fiind reprezentată de un scurt fragment de consemnări, din anul 1796, aparţinând omului de stat şi filosofului irlandez, Edmund Burke /1729 –1797/:

  • ‘Falsehood and delusion are allowed in no case whatsoever: But, as in the exercise of all the virtues, there is an economy of truth.’
  • = “Falsitatea şi impostura nu se tolerează sub niciun chip. Dar, ca în cazul exerciţiului tuturor virtuţilor, există o economie de adevăr.”

******

-O altă sintagmă de natură eufemistică, dar care ilustrează, în această formă specifică, precaritatea unei condiţii materiale sau financiare este:’In reduced circumstances‘ …= “În circumstanţe diminuate/ sau reduse“, conform traducerii mot-à-mot.  

-Semnificaţia sa de profunzime, redată ca atare în limba română, este aceea de: “Condiţie/ sau situaţie falimentară“, respectiv de: “Pauperitate/sărăcie/ ori strâmtorare“.

-În epoca georgiană, respectiv victoriană –timpurile istorice în care îşi are originea sintagma de referinţă–, termenul cu formă de plural: ‘circumstances‘ era întrebuinţat, în mod curent, în accepţia de: “bunăstare materială sau prosperitate” /engl: material welfare/ sau, după caz: miljoace ori resurse (materiale)” /engl:’means/.

O persoană care traversa perioade dificile din punct de vedere material, fără a mai putea, drept urmare, să-şi permită standardele de viaţă pe care le deţinuse anterior era, astfel, definită ca aflându-se: in reduced circumstances.

-Un exemplu timpuriu în această privinţă a fost identificat de către experţii britanici în paginile unui roman publicat în anul 1844, creaţie a demnitarului englez, de origine scoţiană, Lordul Henry Peter Brougham /1778–1868/, şi intitulată: ‘Albert Lunel; Or, the Château of Languedoc’  (“Albert Lunel sau Castelul din Languedoc”):

  • ‘Born of noble family… reduced in its circumstances.’
  • = “Născut din familie nobiliară… pauperizată.”

******

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-Sintagma: ‘A paying guest‘ = “Un musafir…/ sau Un oaspete plătitor“, în traducere textuală este considerată de către lexicologii şi istoriografii britanici drept un arhetip al limbajului eufemistic.

-Ea a fost inventată pentru a defini, în particular: evitarea asumării sau a recunoaşterii stânjenitoare, de către o persoană aflată în mare impas financiar, a necesităţii de a primi chiriaşi în gazdă în scopul de a face faţă…/ de a se descurca…/ sau de a o scoate la capăt în aceste condiţii vitrege

-Prima întrebuinţare cunoscută a sintagmei ‘Paying guest‘, cu referire specifică la plata chiriei într-o locuinţă privată a fost identificată într-un număr din anul 1894 al tabloidului săptămânal englez: ‘The Wells Journal’:

  • ‘He was a tutor ostensibly, but he was also a paying guest.’
  • = “Era cunoscut drept preparator, dar, pe deasupra, era şi musafir plătitor.”

******

-Auzind expresia: ‘Excuse (Pardon) my French‘, un vorbitor mai puţin avizat al limbii engleze ar putea crede, altminteri pe bună dreptate, –având în vedere referinţa specifică la limba lui Voltaire– că este vorba despre scuze legate de un nivel nu foarte ridicat de competenţă a unui britanic într-o conversaţie purtată în această limbă cu un cunoscător en titre.

-În realitate, lucrurile sunt departe de a sta astfel, şi aceasta, întrucât prin intermediul expresiei exclamative de referinţă se prezintă scuze pentru limbajul nu tocmai …plăcut urechilor sau sensibilităţii interlocutorului, pentru a recurge, ca să spunem aşa, la un eufemism în eufemism …altfel spus: pentru cuvintele ori vocabularul injurios/ vulgar/ sau ofensator întrebuinţat.

-La o analiză şi mai profundă, trebuie spus că este vorba despre o expresie criptată, utilizată în mod convenţional şi ai cărei utilizatori nativi –vorbitor şi interlocutor– cunosc, la fel de bine, faptul că termenul sau termenii inadecvaţi pentru folosirea cărora se cere scuze şi pretinşi a fi, eufemistic vorbind, de extracţie franceză sunt, de fapt, englezeşti get-beget.  

Credit foto: Arhiva personală SILVIA BLENDEA

-De departe cel mai interesant aspect legat de această expresie constă în întrebuinţarea ei, la origini –în secolul al 19-lea– în sensul propriu al exclamaţiei pe care o conţine. Astfel, acum două secole, atunci când nativii britanici cu un nivel educaţional mai elevat (englezi, în particular) recurgeau la expresii franceze în conversaţie, –în binecunoscutul spirit de “bonton” al epocii– ei îşi cereau scuze, îndeobşte, interlocutorilor, pornind de la prezumţia că mulţi dintre aceştia din urmă nu vor fi fost familiarizaţi cu această limbă.

-Un exemplu grăitor în această privinţă figurează, conform documentariştilor expresiei, în paginile unui număr din anul 1830 al revistei londoneze lunare, pentru femei: ‘The Lady’s Magazine’:

  • ‘Bless me, how fat you are grown! – absolutely as round as a ball: – you will soon be as enbon-point (excuse my French) as your poor dear father, the major.’
  • = “Doamne sfinte, cât de grăsană te-ai mai făcut! – de-a dreptul rotundă ca o minge: – o să ajungi, în scurtă vreme, la fel de enbon-point (scuză-mi franceza) precum bietul tău părinte, dragul nostru maior.”  

En bon point‘ (traductibil, ad litteram, prin: “În formă bună“) este termenul francez pentru “durduliu” sau “grăsun” (engl: ‘plump‘) sau, într-o formulare mai elegantă: “bine hrănit” (engl: ‘well-nourished‘). Or, din perspectivă actuală, s-ar putea considera cel puţin bizar, dacă nu deplasat cu totul, faptul că vorbitoarea, care i se adresează fără menajamente compatrioatei sale cu privire la aspectul fizic al acesteia, s-a simţit obligată să-şi ceară scuze pentru folosirea limbii franceze şi nu pentru grosolănia afirmaţiei în sine…

-Expresia a fost popularizată un secol mai târziu, o variantă a acesteia fiind descoperită în cuprinsul cărţii: ‘All Trees were Green’ (“Toţi copacii au fost verzi”), creaţie a scriitorului englez, Michael Harrison /1907-1991/, publicată în anul 1936:

  • ‘A bloody sight better (pardon the French!) than most.’
  • = “O privelişte îndrăcit de urîcioasă, mai acătării (pardon pentru franceză!) decât multe altele.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *