“TIME IS …ENGLISH”: PRIETENI FALŞI
6 November 2019
“TIME IS …ENGLISH”: EXEMPLE DE FIGURI DE STIL, INTREBUINTATE IN LITERATURA ENGLEZA
13 November 2019

‘ANGLO-LOGOS’ 51 -08 NOV., 2019

bty

-Termenii individuali care intră în alcătuirea expresiilor idiomatice ale limbii engleze, în cazul nostru, nu ajută decât destul de rar la identificarea semnificaţiei globale a acestor construcţii lexicale –maestre” neîntrecute în “arta disimulării”– de către vorbitorii non-nativi ai acestei limbi.

bty

-Unul dintre nenumăratele exemple grăitoare în această privinţă este reprezentat de sintagma: ‘At sixes and sevens‘, ale cărei cifre constitutive –”şase“, respectivşapte“– nu se regăsesc nici pe departe în traducerea din limba română: şi aceasta întrucât, în mod uimitor, poate, pentru utilizatorii mai puţin avizaţi ai limbii engleze, această expresie “numerică” semnifică, respectiv se traduce prin: “confuzie/ babilonie/ brambureală/ debandadă/ dezordine/ dezacord sau neînţelegere/ haos/ harababură/ neorânduială/ răvăşeală/ talmeş-balmeş/ vălmăşag sau învălmăşeală/ ori zăpăceală“.

bty

-Provenienţa acestei sintagme idiomatice este, ea însăşi, una dificil de detectat, în principal din pricina modificării atât a formei, cât şi a înţelesului ei de-a lungul a celor peste nouă secole de existenţă atestată în vocabularul limbii engleze.

-O dispută istorică înverşunată, dintre două asociaţii meşteşugăreşti este, îndeobşte, considerată de către lexicologi drept cea mai probabilă origine a expresiei. Este vorba despre lupta pentru întâietate –mai exact, pentru locurile şase şi şapte– dintre Breasla Croitorilor şi aceea a Blănarilor, ambele fondate în acelaşi an –1327–. În anul 1484, Lordul Primar al Londrei, Sir Robert Billesden a hotărât ca ghíldele respective, aflate deja în litigiu, în acea perioadă, de mai bine de un secol şi jumătate să deţină, consecutiv, locurile antemenţionate.  

-Cu toate acestea, colectivul de specialişti ai “Dicţionarului Oxford al Limbii Engleze” (‘Oxford English Dictionary’) îi atribuie o origine ceva mai târzie, avansând, drept exemplu, un scurt fragment din poemul epic: ‘Troilus and Criseyde’ (“Troilus şi Cresida”), una dintre operele de referinţă –publicată în anul 1374– ale “Părintelui Literaturii Engleze”, ilustrul poet medieval, Geoffrey Chaucer /c.1343 –1400/. Fragmentul în cauză, reprodus, mai jos, în grafie modernă evidenţiază accepţia din acea epocă a sintagmei, şi anume: “a-şi risca viaţa fără rezerve// ori a înfrunta lumea cu orice risc/ fără a precupeţi  (neprecupeţind) nimic/ sau aruncând totul în joc“:

  • ‘Let not this wretched woe your heart gnaw, But manly set the world on six and seven‘.
  • = “Nu-ngăduí pârdalnicei năpaste ca inima să-ţi roadă, Ci-nfruntă lumea bărbăteşte, de-ar fi viaţa la mezat să-ţi pui“.          ⁓Versiune neoficială de traducere

-Fragmentul de text chaucerian face, de fapt, aluzie la o expresie din terminologia jocurilor cu zaruri, mai precis, la pariurile pe cele mai mari valori, …la origini: to set on five and six‘ (= “a paria pe cinci şi şase“).

-O expresie cu formă asemănătoare celei din uzanţa actuală a fost folosită şí de William Shakespeare, în piesa istorică: ‘Richard II’ (“Richard al II-lea”):

  • ‘But time will not permit: all is uneven, And every thing is left at six and seven‘.
  • = “Dar timpul nu îngădui-va: schimbător e totul, Şi orice lucru e lăsat în voia sorţii“.

                 ⁓Versiune neoficială de traducere

-Forma de astăzi a sintagmei figurează, de pildă, conform lexicologilor şi istoriografilor englezi, într-un fragment din opera comică în două acte, reprezentată, pentru prima oară, în anul 1878: ‘H.M.S. Pinafore’ (“Vasul Marinei Regale, Pinafore”), creaţie victoriană rezultată din parteneriatul artistic dintre dramaturgul şi libretistul William Schwenck Gilbert /1836–1911/ şi compozitorul Arthur Sullivan /1842–1900/:

  • ‘Fair moon, to thee I sing, bright regent of the heavens, say, why is everything either at sixes or at sevens?’
  • = “Frumoasă lună, ţie-ţi cânt, crăiasă sclipitoare din Tăríi, şi rogu-te să-mi spui de ce           e, oare, totul atât de-nvălmăşit?”

-Sintagma este prezentă, de asemenea, în câteva melodii şi producţii cinematografice notabile ale secolelor 20, respectiv 21, ca şi într-o piesă de teatru distins㸠în anul 1942, cu Premiul Pulitzer şi intitulată: ‘The Skin of Our Teeth’ (“Pe muchie de cuţit”), creaţie aparţinând dramaturgului şi romancierului american, Thornton Wilder /1897-1975/:

  • ‘The whole world’s at sixes and sevens, and why the house hasn’t fallen down about our ears long ago is a miracle to me’.
  • = “Lumea-ntreagă-i dată peste cap şi pentru mine e un miracol cum de nu s-a prăbuşit casa mai demult peste noi”.  

********

bty

-Convingerea că o a treia încercare/ sau tentativă de a realiza un anumit lucru are şanse cu mult mai mari de reuşită decât cele două anterioare reprezintă semnificaţia sintagmei: ‘Third time lucky‘, a cărei traducere se suprapune, de această dată, pe forma din limba engleză: “A treia oară, norocoasă/ ori cu noroc“.

-Ceea ce pare a fi un precursor al acestei sintagme a fost identificat, de către cercetătorii literari, într-un foarte scurt fragment din cuprinsul unei publicaţii postume –anul 1877 a reputatei poete victoriene, Elizabeth Barrett Browning /1806-1861/: ‘Letters of Elizabeth Barrett Browning Addressed to Richard Hengist Horne, with comments on contemporaries’ (“Scrisori adresate de către Elizabeth Barrett Browning lui Richard Hengist Horne, cuprinzând comentarii despre contemporani” [n.b.: Richard Hengist (Henry) Horne /1802 –1884/, poet şi critic englez]:    

  • ‘The luck of the third adventure is proverbial’.
  • = “Izbânda celei de-a treia aventuri este proverbială”.

-Documentariştii sintagmei o semnalează ca fiind listată explicit în: ‘The proverbs of Scotland’ (“Proverbele Scoţiei”), culegere alcătuită de pastorul scoţian, Alexander Hislop /1807-1865/ şi publicată în anul 1862:  

  • ‘The third time‘s lucky‘.
  • = “Cea de-a treia oară-i cu noroc“.

-De ce tocmai “a treia oară cu noroc“, este o întrebare căreia specialiştii îi pot oferi drept răspuns doar câteva sugestii sau interpretări. Cea mai comună dintre acestea face aluzie la o presupusă prevedere legislativă engleză (altminteri inexistentă în sensul strict al cuvântului şi limitată, la rigoare, doar la cazuri izolate) conform căreia orice deţinut, supravieţuitor a trei tentative de condamnare la moarte prin spânzurare, ar trebui să beneficieze de clemenţă. Un astfel de caz celebru din arhivele judiciare engleze vine în sprijinul acestei teorii: este vorba despre JohnBabbacombe Lee /c. 1864 –1945/, marinar englez şi tâlhar notoriu, condamnat, în anul 1885, la execuţia prin spânzurare pentru vina de fi ucis-o pe Emma Keyse –o doamnă în etate care îl angajase ca om de serviciu–, în locuinţa acesteia din Babbacombe Bay, Devon. Trei astfel de sentinţe consecutive au fost, însă, din diverse motive, sortite eşecului, Lee fiind, în cele din urmă, pus în libertate. Din acest motiv, personajul cu pricina a ajuns să fie cunoscut drept: “omul pe care n-au putut să-l spânzure” (‘the man they couldn’t hang’).

-Această poveste adevărată, oricât de captivantă şi palpitantă, rămâne, totuşi, doar sub beneficiu de …”inventar”, dacă se poate spune astfel, deoarece întrebuinţarea sintagmei ‘third time lucky‘ este ante-datată acestui caz memorabil.

-O altă teorie vizând sursa posibilă a sintagmei invocă Sfânta Treime din tradiţia creştină, în contextul căreia simbolistica benefică a cifrei trei se detaşează, incontestabil, cu maximă vizibilitate, fără a se putea dovedi, însă, existenţa vreunei legături specifice dintre această simbolistică şi un anume al treilea ceva.

-Mai plauzibilă, în calitate de sugestie privitoare la origine, pare ideea conform căreia, chiar dacă viaţa este presărată cu numeroase piedici şi eşecuri, aceste neajunsuri trebuie combătute prin optimism, tenacitate şi perseverenţă, atitudini reflectate, de altfel, în expresia verbală triplu-repetitivă: Try, try and try again (=”Încearcă, încearcă, încearcă mereu şi mereu“). Şí în acest compus lexical, aluzia la trei, considerată, din vechime, drept cifra perfectă în multe culturi ale lumii, este evidentă.

bmd

-Aceeaşi idee se regăseşte şí în expresia americană: Third time’s a charm‘ (= “A treia oară-i un talisman norocos/ sau o amuletă norocoasă” …unde ‘charm‘ este forma abreviată sau prescurtată a popularului substantiv compus cu accepţia tocmai menţionată: ‘lucky charm‘). Experţii sunt de părere că third time’s a charmpoate fi o variantă a mai timpuriei: ‘third time lucky‘ sau, pe de altă parte, că este posibil ca ea să fi apărut, în mod independent, în S.U.A.

-Un exemplu oferit de cercetători în acest sens, îl constituie un fragment de articol apărut, în vara anului 1912, în gazeta locală: ‘The Weekly Sentinel’, publicaţie cu sediul în Wells, Maine, S.U.A. Ştirea, cu evidente tuşe ironice, o viza pe o anume Martha Carliss, doamnă stilată, aflată în “toamna” vieţii, dar beneficiară a unei doze notabile de încredere în reuşita unei a treia căsnicii, după alte două anterioare, eşuate:

  • ‘That Mrs. Martha Carliss evidently believes in peace and happiness in wedlock and that she probably thinks third time’s a charm is shown by the fact that she was granted a license today to marry Andrew W. Mowery’.
  • = “Faptul că D-na Martha Carliss crede, în chip vădit, în mariajul fericit şi tihnit şi, probabil, în cea de-a treia încercare ca într-un talisman norocos estedovedit de acordarea, astăzi, a certificatului său de căsătorie cu Andrew W. Mowery”.              

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *