“TIME IS …ENGLISH”: SUBIECTUL: DIVERSE MODALITĂŢI DE EXPRIMARE ŞI PARTICULARITĂŢI DE ÎNTREBUINŢARE
19 June 2019
“TIME IS …ENGLISH”: SUBTILITATI COMPARATIVE ALE LIMBII ENGLEZE
26 June 2019

‘ANGLO-LOGOS’ 46-21 IUN., 2019

-O expresie cu valenţe proverbiale şi a cărei formă din limba engleză –deşi diferită faţă de limba română– redă, în esenţă, aceleaşi conotaţii este: ‘Butter wouldn’t melt in someone’s mouth‘: şi aceasta, dacă avem în vedere că atât: “Nici untul nu i se topeşte /cuiva/ în gură“, cât şi: “Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase” exprimă ideea de: “falsă inocenţă sau nevinovăţie// candoare/ ingenuitate/ sinceritate aparentă/ de faţadă/ forţată/ făţarnică/ prefăcută/ ori superficială“. În registrul familiar de limbaj, expresia engleză este echivalabilă prin: “A face pe prostul sau pe niznáiul/ pe nevinovatul/ pe inocentul/ pe îngeraşul/ sau pe mironosiţa“.

-Forma, de o plasticitate remarcabilă, a expresiei evocă imaginea unei pesoane a cărei glacialitate extremă în atitudine sau comportament nu ar reuşi să-i topească o bucată de unt aflată în gură.

-Specialiştii plasează vechimea expresiei în secolul al 16-lea, unul dintre contextele întrebuinţării acesteia fiind identificat în paginile primei gramatici complete a limbii franceze: L’éclaircissement de la langue française’, operă de referinţă a clericului şi autorului de texte englez, John Palsgrave /c.1485-1554/, şi publicată la Londra, în anul 1530:

  • ‘He makes as though butter would not melt in his mouth.’
  • = “Se poartă ca şi cum untul nu i s-ar topi în gură.”

-La ora actuală, expresia este folosită, de regulă, în sens critic şi peiorativ; cu toate acestea, se pare că în trecut se întrebuinţa, ocazional, mai degrabă cu referire la o atitudine/ un comportament blând/ blajin/ amabil/ gentil/ prevenitor/ mărinimos/ oribinevoitor decât la rigiditate/ glacialitate emoţională. Un exemplu în acest sens ne este semnalat în descrierea unui personaj (Dl. Pecksniff) din romanul: ‘The Life and Adventures of Martin Chuzzlewit’ (‘Viaţa şi aventurile lui Martin Chuzzlewit’), operă –publicată, în volum, în anul 1844– a ilustrului romancier victorian, Charles Dickens /1812-1870/:

  • ‘It would be no description of Mr Pecksniff’s gentleness of manner to adopt the common parlance, and say that he looked at this moment as if butter wouldn’t melt in his mouth. He rather looked as if any quantity of butter might have been made out of him, by churning the milk of human kindness, as it spouted upwards from his heart.’     
  • = “Niciun cuvânt din vorbirea de zi cu zi n-ar putea zugrăvi îndeajuns de bine blândeţea şi smerenia afişată de Dl Pecksniff; ai fi zis că, în acele clipe, se arăta mai duios şi mai plin de mărinimie ca oricând. Se înfăţişa, mai curând, ca şi când dinlăuntrul său s-ar fi plămădit unt prin smântânirea laptelui bunătăţii umane, unt care ţâşnea înspre înalturi din inima sa.”

(Versiune neoficială de traducere)

******

Untul reprezintă sursă de inspiraţie şí pentru expresia idiomatică: ‘Know which side one’s (your) bread is buttered on‘ …în traducere literală:”A şti pe care parte îi (îţi) este pâinea unsă cu unt“.În limba română, există mai multe variante de traducere, între care: “A şti cum stai/ …la ce să te-aştepţi/ …ce-i mai bine pentru tine/ sau …pe cine să te bizui// A-ţi cunoaşte interesul“, …în limbaj familiar:A şti din ce parte bate vântul/ sau …pe care picior dansezi“. Aluzia la faptul că partea unsă cu unt a pâinii este cea cu …”greutate” sau care face diferenţa a condus, în mod evident, la configurarea sensului figurat al expresiei.   

-Cu alte cuvinte, ‘To know which side your bread is buttered on‘ înseamnă: “A stabili în ce direcţie să-ţi canalizezi energiile sau resursele pentru a avea de câştigat/ A ieşi în avantaj/ A-ţi asigura succesul şi/sau A identifica opţiunile cele mai potrivite/ avantajoase ori profitabile,respectiv persoanele care consideri că te pot sprijini în a­-ţi materializa interesele (rămânându-le leál şi recunoscător pentru ajutorul acordat)“. 

Conform studiilor lingvistice,această expresie cu încărcătură proverbială a fost atestată, pentru prima oară, în colecţia de proverbe:A dialogue conteinyng the nomber in effect of all the prouerbes in the englishe tongue’ (‘Un dialog pe marginea numărului în fapt al tuturor proverbelor din limba engleză’), elaborată de scriitorul englez, John Heywood /c.1497-c.1580/ şi publicată la Londra, în anul 1546:

  • ‘[…] with  all  those  wise  words  uttered,
    I  know  on  which  side  my  bread  is  buttered.’
  • = “[…] cu  toată  vorba înţeleaptă  spusă,

Ştiu  bine  pe  ce  parte  pâinea  îmi e  unsă.”

Sursa cea mai probabilă a expresiei este considerată a fi o mică şi foarte amuzantă istorioară din folclorul ebraic, din ciclul de povestiri populare satirico-umoristice: “Înţelepţii din Khelem” (engl: ‘The Wise Men of Chelm’), …undelocalitatea poloneză, Chelm a fost desemnată, în mod arbitrar şi, desigur, fără nicio legătură cu realitatea social-istorică, drept oraş imaginar al …proştilor –la fel ca multe altele, între care, bunăoară: Abdera, din Grecia; Gotham, din Anglia, sau Schilda, oraş fictional german).   

-Se povesteşte, astfel, că, într-o bună zi, un locuitor din Khelem ar fi scăpat pe jos o bucată de pâine cu unt, care a căzut cu partea unsă în …sus, în ciuda experienţei care dovedeşte contrariul –şi probată, altminteri, în timpurile moderne, de maxima: “Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost”, altfel spus, de vestita lege a lui Murphy–.  …Aşa încât, soborul înţelepţilor din oraş s-a reunit să dezbată motivul pentru care felia de pâine căzuse aşa cum căzuse. După o săptămână, au deliberat: pâinea fusese unsă pe partea …greşită!

******

-O altă expresie idiomatică “pusă în ecuaţie” de către unt este: ‘Fine words butter no parsnips‘. Această expresie, de o forţă de sugestie remarcabilă –caracteristică, de altfel, majorităţii expresiilor idiomatice– constituie o foarte interesantă combinaţie între o referinţă lexicală, în accepţia strictă a termenului, şi una de coloratură …culinară.

-“Cuvintele sau Vorbele frumoase/ faine/ meşteşugite/ ori mieroase nu izbutesc să pună …unt pe păstârnac“, în traducere textuală, …altfel spus:Nimic nu se poate obţine doar prin vorbe goale sau deşarte// promisiuni vane// ori linguşeli“. În propriul nostru limbaj familiar, redăm, aproximativ, prin: “Numai cu vorba, nu se face ciorba“, sau:Oala nu se umple cu vorbe“/ … prin extensie:O faptă atârnă…/ cântăreşte…/ sau face cât o mie de vorbe“.

-Cum a ajuns atât de comuna legumă rădăcinoasă, păstârnacul (engl: parsnip), să fie, la un moment dat, nu doar una dintre “vedete” în preferinţele culinare britanice, ci şi termen de referinţă într-una dintre expresiile din tezaurul de proverbe ale limbii engleze?

-Este, îndeobşte, binecunoscut faptul că o altă legumă populară, cartoful, a fost importat în Marea Britanie din America, la mijlocul secolului al 16-lea, încetăţenindu-se, treptat, drept emblemă naţională a “bucătăriei” britanice, …şi, poate, mai puţin cunoscut că importatorul lui a fost faimosul navigator elizabetan, comandant şi constructor de nave, corsar şi comerciant, amiralul englez, Sir John Hawkins /1532-1595/. Înainte, însă, de acest import epocal, se consumau, pe scară largă, rădăcinoase –mai ales sub formă de piuré-, precum napul, gulia sau păstârnacul. Or englezii erau renumiţi pentru obiceiul de a tapeta şi, în general, de a adăuga unt (engl: butter) din belşug celor mai diverse feluri de mâncare, pentru a le conferi un plus de savoare.           

-Acest faimos obicei al englezilor este evidenţiat în diferite variante ale expresiei, care au fost descoperite în cuprinsul unor texte publicate în anii 1600: ‘Fine/ Fair/ Soft words butter no parsnips/ cabbage/ fish/ connie‘ …unde, după cum se poate observa, păstârnacul are şi alţi …”contracandidaţi”: varza (‘cabbage‘), peştele (‘fish‘), respectiv iepurele (‘connie =rabbit‘ din limbajul standard). Un exemplu în acest sens, indicat de specialişti, este un catren din cuprinsul volumului: ‘Epigrammes’ (‘Epigrame’), creaţie –publicată în anul 1651– a poetului englez, John Taylor /1578-1653/:

  • ‘Words are but wind that do from men proceed;

             None but Chamelions on bare Air can feed;

             Great men large hopeful promises may utter,

             But words did never Fish or Parsnips butter …’

  • = “Voroavele nu-s alta decât vânt pornit din gura celor ce grăiesc;

    Cameleoni ce doar cu Aer se hrănesc;

    Mai-márii lumii pot câte-n lună şi în stele să făgăduiască,

    Dar untul din cuvinte, de păstârnac şi peşte, nicicând nu fuse chip să se lipească…” 

(Versiune neoficială de traducere)

-Versiunea cea mai timpurie încredinţată tiparului se regăseşte, conform cercetătorilor literari englezi, în culegerea de proverbe anglo-latine –selectate din operele ilustrului umanist şi teolog olandez renascentist, Erasmus din Rotterdam: ‘Paroemiologia’, …culegere alcătuită de institutorul englez, John Clarke, şi publicată în anul 1639:

  • Faire words butter noe parsnips: Verba non alunt familiam.
  • = “Fair words butter no parsnips: Vorbele nu dau de mâncare familiei/ nu ţin de foame familiei./  [-…citat în limba latină, în sensul, evident, de: “Vorbele nu sunt de folos pentru a întreţine o familie“]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *