Amintiri din temniţele comuniste – Radu Surdulescu

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

“Eu am fost arestat
împreună cu un grup de studenţi de la drept, în anul 1956, în luna noiembrie.
Am fost arestaţi şi condamnaţi ulterior, prin toamna lui 1956, cu ocazia
evenimentelor din Ungaria, cum se numeau atunci, contrarevoluţiei, cum s-a spus
în alte momente, şi a revoluţiei - cum este denumită acum. Denumirile nu
contează, evenimentele sunt sigure. În momentul arestării am fost introdus
într-o celulă – celulă, un cuvânt curios– pentru că nu are nimic dintr-un organism, sau
era, poate, un organism malefic. O celulă în care stăteai în picioare, era
poate un metru pe un metru, nu puteai să te aşezi, era un singur bec care
lumina icteric, în plafon. Am stat acolo câteva ore, vă rog să mă credeţi, a
fost ca o cădere într-un puţ fără sfârşit, într-un tunel al timpului şi în
momentul acela am avut efectiv revelaţia
că am trecut în altă viaţă, că am păşit peste un prag şi că asta va dura foarte
mult.”

Radu Surdulescu a fost arestat la o lună după ce împlinise 18 ani. A fost condamnat la trei ani de închisoare iar după ispășirea pedepsei a mai stat trei ani în domiciliu obligatoriu, la Lătești. Persecuțiile au continuat și după eliberare. Potrivit propriei mărturisiri, autoritățile comuniste au încercat, în repetate rânduri, să-l racoleze. A refuzat să devină informatorul Securității. A găsit, însă, un mod de răzbunare: a reușit să-și continue studiile. Pe cele de drept, întrerupte la începutul anului al doilea, ar fi fost imposibil. A terminat cursurile Facultății de limbi străine a Universității din București. După 1990, a devenit cadru didactic la catedra de engleză a facultății pe care a absolvit-o. Astăzi are 81 de ani, ține un curs de teoria literaturii și coordonează doctorate.