Amintiri din temniţele comuniste – ZAHU PANĂ și poezia închisorilor comuniste
2 December 2019
Amintiri din temniţele comuniste – HORIA STANCA
4 December 2019

Amintiri din temniţele comuniste – PETRE ȚUȚEA

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste. 

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice. 

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România. 

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

’’Nu pot să spun că am fost un prost. În şcoala primară am fost premiant, în liceu am fost mediocru, la universitate am fost un oarecare şi când am ajuns la conştiinţa teoretică a vieţii şi lumii şi am putut să citesc Critica raţiunii pure a lui Kant  cum citeşti Informaţia Bucureştiului, mi-am dat seama că nu sunt eu un  fleac de nimic. Am declarat în închisoarea Aiud când ne-au obligat să facem mărturisiri şi un popă  m-a întrebat:  De ce aţi spus dumneavoastă acestea domnule Ţuţea?Dacă aş cunoaşte motivul real al arestării mele, aş lua premiul Nobel. Am fluierat în biserică. Viaţa e absurdă, domnule. Eu mor având un singur  regret: că nu am putut realiza planurile mele. ’’

În tinerețe, Petre Țuțea avusese simpatii de stânga. Apoi, trecuse la dreapta și preluase vorbele unui filosof francez ca să explice această tranziție: “Cine, la 20 de ani, nu este de stânga, nu are suflet! Cine, la 40, mai este de stânga, acela e imbecil!”. A făcut 13 ani de închisoare pentru trecerea lui la legionarism pentru ca, în final, după 1989, să moară ca liberal. A ieșit din închisoare cu sănătatea zdruncinată. A fost, în permanență, urmărit și hărțuit de către Securitate, a trăit într-o sărăcie lucie, mânca, gratis, la cantina Uniunii Scriitorilor și ținea lecți ide filosofie în Cișmigiu. Revoluția l-a preschimbat, peste noapte, în vedetă. Ajunsese să dea, zeci de interviuri, zilnic. A murit pe 3 decembrie 1991, la spitalul Christiana, înconjurat de ziariști. Toată opera acestui “geniu al oralității” cum îl numea Mircea Eliade a fost editată postum, cu excepția unui singur volum, și acela colectiv, din 1935. Andrei Pleşu se referea la  popularitatea târzie a lui Ţuţea ca la un ultim ghinion al vieţii lui: “I-a fost hărăzit să ajungă un personaj «mediatic» în faza crepusculară a evoluţiei sale, pe un fond de uzură fizică şi psihică greu de compensat fie şi printr-o excepţională înzestrare nativă”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *