ACASĂ 2 – Cele mai frumoase audiobook-uri Humanitas – pe frecvențele Radio România Cultural

Radio România Cultural lansează a doua etapă a
Campaniei Acasă, împreună cu Editura Humanitas. Câteva dintre cele mai frumoase
audiobook-uri din colecția Humanitas vor putea fi ascultate, începând de luni,
23 martie, pe frecvențele naționale ale Radio România Cultural.

Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori
Humanitas și de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole
sau Mariana Mihuț, vor fi difuzate în a doua parte a emisiunii Scena și
ecranul, de luni până vineri, de la ora 15,30, într-o selecție a realizatorului
RRC, Eugen Lucan.

Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu,
despre initiativa îmbrățișată de Radio România Cultural: Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să
bucurăm lumea în aceste moment de depresie și de tristețe pentru mulți. Când
americanii au lansat audiobook-ul pe piața lumii, l-au lansat sub lozinca
‘’dublează-ți timpul’’. Ceea ce transmite Radio România Cultural este un gest
de comunitate, de întâmpinare, o dorință de a face ceea ce știi tu să faci cel
mai bine, producând celorlalți o bucurie.

La rândul său, managerul Radio România Cultural,
Radu Croitoru, declară că, ascultând aceste audiobook-uri, românii vor putea
păși pe o ‘’insulă’’ pe care nu pătrunde niciun virus: Radio România Cultural își dorește ca, în această perioadă dificilă, să
fie un spațiu alternativ, în care întreaga familie să își diminueze anxietatea.
După ce am introdus în grilă Teatru radiofonic pentru copii, am fost încântat
de propunerea domnului Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidem
împreună pentru toți românii o ușă spre o ‘’insulă’’ în care nu va exista
niciodată coronavirus.

În primul episod al campaniei, publicul Radio
România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi, românii, Neagu Djuvara,
ascultând audiobook-ul Șocul întoarcerii.

Istoric și diplomat trimis în misiune la Stockholm
chiar în dimineața zilei de 23 august 1944, Neagu Djuvara avea să rămână în
exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată că România lui
nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi știa, nici măcar țăranii,
categoria socială cea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situația călătorului
de altădată în Țările române, numai că el ne compară nu cu o altă țară, așa cum
făceau acei vechi călători, ci pune față în față interbelica Românie, bogată,
înfloritoare cu țara ternă, mohorâtă și cu oameni triști, pe care o regăsește după decembrie 1989.

E
semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care
ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte...Depărtarea face lucrurile mai clare. În
fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un străin care ne-a intuit bine: ” Que voulez-vous, nous sommes
ici aux portes de l'Orient, où tout est pris à la légère". Iar Eminescu își găsește inspirația când scrie
Luceafărul în cartea unui călător german la noi.