Pianista Plamena Mangova revine la Ateneul Român cu două concerte și un recital
9 noiembrie 2016
„Lazarus”, musicalul lui David Bowie, prezentat la Londra
9 noiembrie 2016

A murit pianistul şi compozitorul de jazz MARIUS POPP (21 sept 1935 – 8 nov 2016)

Ieri a încetat din viaţă MARIUS POPP – compozitor, pianist, profesor şi arhitect. 

Născut la 21 septembrie  1935 la Sibiu, şi-a început studiile muzicale în Bucureşti cu profesoara Maricica Neagu (pian), continuându-le cu Ana Severa Benţia (pian), Alexandru Paşcanu (teorie-solfegiu, armonie), perfecţionându-se cu Corneliu Gheorghiu (pian). A absolvit Institutul de Arhitectură ION MINCU din Bucureşti (1959).
A fost pianist concertist în diverse cluburi din Bucureşti (1964-1966), membru al CVINTETULUI DE JAZZ „BUCUREŞTI” (1973), fondator (1974) şi conducător al propriei formaţii de jazz (1974-1995), profesor de teoria improvizaţiei în jazz la Şc. Populară de Artă din Bucureşti (1986-1990), profesor de pian complementar la Lic. GEORGE  ENESCU din Bucureşti (1997-2000), profesor de improvizaţie în jazz la Universitatea particulară LUCEAFĂRUL din Bucureşti (1998-2001). A participat la Festivalurile de jazz de la Ploieşti (1969-1971), San Sebastian (1970), Varşovia (JAZZ JAMBOREE, 1971), Ljubljana (1972), Praga (1973), Sibiu (1974-1995), Debreczen, Nagykanisza, Mannheim (1978, 1979), Göttingen (1980), Praga (1980), Tel-Aviv (1997-1999), Russe (ETHNO-JAZZ, 1997-1999), Frankfurt (ROMANIAN JAZZ MEETING, 1999), Viena (2004), München (2004). A participat la spectacolele promoţionale ale grupului POLITEMPIA STRUCTURALĂ (Paris, 1978). A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1979, 2002) şi cu Premiul UNITER (1991). A susţinut wORK-SHOP-ul ALPENZELLER-JAZZ DAYS din Elveţia (1999), A colaborat de-a lungul carierei artistice cu Lionel Hampton, Art Farmer, Johnny Griffin, Barney Kessel ş.a.

Creaţia sa cuprinde :

MUZICĂ DE TEATRU: RICHARD AL III-LEA, muzică de scenă; AFARĂ ÎN FAŢA UŞII, muzică de scenă; ASTĂ SEARĂ LOLA BLAU, muzică de scenă.

MUZICĂ DE FILM: MIJLOCAŞ LA DESCHIDERE (1979, regia Dinu Tănase); ÎNTOARCE-TE ŞI MAI PRIVEŞTE O DATĂ (1981, regia Dinu Tănase); DESTINAŢIA MAHMUDIA (1981, regia Alexandru Boiangiu); LA CAPĂTUL LINIEI (1982, regia Dinu Tănase); GALAX (regia Ion Popescu-Gopo); REŢEAUA S. (regia Virgil Calotescu).

MUZICĂ DE JAZZ: 15 IMAGINI RITMICE – FICŢIUNI DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985.

LUCRĂRI DIDACTICE: ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAŢIA DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Nemira, 1998; 34 TEME DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2004.

DISCOGRAFIE: JAZZ ÎN TRIO (1967, Electrecord); PANORAMIC JAZZ-ROCK (1977, Electrecord); NODUL GORDIAN (1983, Electrecord); ACORDUL FIN (1988, Electrecord); JAZZ RESTITUTIO, nr. 3 şi parţial nr. 5 (1993, Electrecord); FLAŞNETARIUM (1995, Electrecord).

(sursa: UCMR)

Generaţia de aur a jazz-ului autohton a fost înnobilată de nume precum Jancy Körössy, Richard Oschanitzky, Johnny Răducanu, Dan Mândrilă, Eugen Gondi, Ştefan Berindei, Aura Urziceanu şi desigur, Marius Popp. Cu excepţia ultimului „monstru sacru” înainte numit, toţi ceilalţi fie au emigrat în alte ţări, fie au părăsit această lume. Neîndoielnic, „arhitectul – pianist devenit pianistul – arhitect apoi muzician pur şi simplu” cum inspirat îl caracteriza ilustrul muzician Richard Oschanitzky pe Marius Popp, reprezintă unul dintre stîlpii cheii de boltă a jazz-ului românesc, continuînd să activeze fervent.

Venit pe lume la 21 septembrie 1935, în străvechiul burg transilvan al Sibiului, Marius Popp se înscria 39 de primăveri mai tîrziu între membrii fondatori ai Festivalului sibian de jazz iniţiat în 1974 de regretatul Nicolae Ionescu. In adolescenţă, deşi iubitor de muzică, talentul la desen ca şi cunoştinţele în domeniul matematicilor i-au îndreptat lui Marius Popp paşii către nobila disciplină, deopotrivă ştiinţifică şi creativ-artistică, a proiectării de construcţii edilitare – arhitectura, pe care a studiat-o la Institutul de profil din Bucureşti. Cum însuşi artistul mărturisea, la instruirea/formarea sa ca muzician (autodidact) au contribuit vărul lui, ilustrul profesor universistar şi compozitor Alexandru Paşcanu şi neuitatul om de jazz Mihai Berindei. Pe la finele anilor ’60 Marius Popp se afirma deja ca o speranţă a interpretării româneşti de jazz, avîndu-i drept redutabili concurenţi pe Jancy Körössy, Richard Oschanitzky, Cristian Colan, Eugen Ciceu iar drept coleg de generaţie pe Radu Maltopol. Colabora pe atunci cu instrumentişti deveniţi la rîndul lor „corifei” ai jazz-ului nostru – Johnny Răducanu, Dan Mândrilă, Eugen Gondi apoi cu mai tinerii saxofonişti Peter Wertheimer şi (regretatul) Ştefan Berindei. După primele înregistrări la Radio şi apariţiile pe micul ecran, pianistul a luat parte la cele trei ediţii ale Festivalului Naţional de Jazz de la Ploieşti (1969 – 1971). Activitatea multilaterală a muzicianului s-a manifestat preponderent şi fructuos în ţară, concretizată prin nenumărate evoluţii în faţa publicului ca mînuitor al claviaturii în alb şi negru şi lider al unor formaţii de componenţă diversă, pe scene de club, concert, festival, ca productiv compozitor – membru plin al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – aranjor, profesor la Liceul de Muzică şi Conservator.

Îmbinare benefică de simţ constructiv ordonat de studiul ştiinţelor exacte, cu spiritul animat de inspiraţie, fantezie, înzestrare nativă pentru arta sunetelor, omul de muzică Marius Popp şi-a concretizat menirea de pianist, creator de teme, aranjor, mentor al tinerelor talente, promotor neobosit al jazz-ului. Pe lîngă albumele de jazz la care a colaborat ca sideman (albume avîndu-i drept protagonişti pe Johnny Răducanu – două discuri, Aura Urziceanu – patru discuri, Dan Mîndrilă), cele mai multe dintre LP-urile şi CD-urile sub nume propriu ale pianistului („Panoramic Jazz Rock” (1977), „Nodul gordian” (1983), „Acordul fin” (1988), „Marius Popp” (1993) în seria „Jazz Restitutio”, „Flaşnetarium” (1995), „Essential” (2006), „Seminţe prăjite” (2008), toate editate de casa Electrecord, „Marius Popp Live” (2012) şi „Margine de lume” (2013, ambele, realizări sub sigla casei Soft Records, plus reeditarea albumelor „Panoramic Jazz Rock” şi „Nodul gordian”) precum şi creaţiile sale incluse în antologiile-compilaţii discografice UCMR „Antologia muzicii româneşti – Muzică de jazz” volumele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8), culegerea de 15 teme proprii apărută mai demult sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor, ca şi mai recent tipărita colecţie „34 de teme de jazz”, cuprind multe din compoziţiile sale cu valoare de patrimoniu pentru jazz-ul autohton, creaţii ce înfruntă timpul, moda, uitarea, prin valoare şi autenticitate a inspiraţiei. Menţionarea numelui lui Marius Popp în volumul „Eurojazz Personalities” (1975), aplauzele cumulate în ţară, dar şi peste hotare pe zeci de scene festivaliere (precum cele de jazz de la Ljubljana, Varşovia, Praga, San Sebastian, Debrecen, Nagykanissa, Mannheim, Göttingen, Paris, Russe, Tel Aviv, Festivalul de Teatru de la Sao Paolo ori „Romania Jazz Meeting” de la Frankfurt), calitatea de consultant artistic pentru seria discografică „Jazz Restitutio”, organizarea unor reuşite concerte de jazz sub egida Uniunii de creaţie a muzicienilor, prezenţele în ipostază de comentator invitat al emisiunilor de jazz de la Televiziunea Română, apariţia sub autograful său a valorosului manual „Armonia aplicativă în improvizaţia de jazz, pop, rock”, activitatea de lector la „Appenzeller Jazz Days” din Elveţia, precum şi premiile de creaţie atribuite de Uniunea Copozitorilor şi Muzicologilor, de UNITER, de revista „Actualitatea Muzicală” pentru muzică de jazz, de film, de scenă vin să consacre rezultatele prolificei activităţi interpretative şi de creaţie. Ca dascăl, posedă atu-ul de întemeietor şi conducător al unicului Curs de improvizaţie în jazz şi muzică uşoară din ţară, organizat la Şcoala Populară de Artă în capitală, precum şi meritul de a fi semnatarul preţiosului tratat „Armonia aplicativă in jazz, pop, rock”. Fie-ne permis să cităm pasionatele cuvinte închinate de muzician atotputerniciei în jazz a armoniei: „…la început a fost ritmul ca pulsaţie primordială, apoi a fost melodia ca o nevoie de exprimare a ceva, a unei stări interioare, apoi a apărut armonia ca o necesitate intelectuală. Iar eu i-am spus că pe mine armonia mă răscoleşte, îmi dă fiori. Pe mine armonia nu mă costă intelectual, pe mine mă tulbură visceral, pe mine mă răscoleşte interior, nu are de-a face cu intelectul.” Maestrului Marius Popp i s-a conferit de către juriul „Galei Premiilor de Jazz pe 2003”, Premiul de excelenţă pentru întrega activitate, iar în toamna anului 2005, muzicianul a fost sărbătorit la Festivalul Internaţional de Jazz de la Braşov. A fost de asemenea invitat al Institutului Cultural Român din Viena.

Spirit mereu iscoditor, pianistul lider propune publicului, aproape de fiecare dată, formule instrumentale insolite, reunind interpreţi din ţară ori din străinătate, din generaţii diferite, coechipieri cu care concretizează noi compoziţii şi aranjamente.

Florian Lungu

 

1 Comment

  1. Iulian Brok spune:

    Mare muzician…. acum ascult emisiunea de la Radio Romania Cultural despre Marius Pop, emisiune realizata bineinteles de Florian „Mosu” Lungu ! (19 februarie 2018, se potriveste bine: e ziua de nastere a lui Brancusi si a lui Marin Sorescu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *