“TIME IS …ENGLISH”: NOI EXEMPLE DE EXPRESII-BINOM SAU PERECHI LEXICALE
10 aprilie 2019
“TIME IS …ENGLISH”: SUBIECTUL: DIVERSE MODALITĂŢI DE EXPRIMARE ŞI PARTICULARITĂŢI DE ÎNTREBUINŢARE
17 aprilie 2019

’ANGLO-LOGOS’ 42 -12 APR., 2019

Foto din Arhiva personala SILVIA BLENDEA

-În ziua de 18 iunie a anului 1815, feldmareşalul şi omul de stat, Arthur Wellesley, Primul Duce de Wellington avea să-şi înscrie numele în galeria marilor eroi ai naţiunii britanice şi, implicit, în análele istoriei universale, odată cu emblematica Bătălie de la WaterlooBelgia de astăzi-, în care a repurtat o victorie decisivă asupra armatelor franceze conduse de Napoleon Bonaparte, marcând, astfel, sfârşitul Războaielor napoleoniene.

-Acest eveniment epocal a devenit, ulterior, inspiratorul expresiei metaforice: ‘To meet one’s Waterloo‘, ale cărei conotaţii sunt acelea de: „a controla sau a gestiona…/ a depăşi ori surmontá o anumită situaţie cu mare dificultate/ …respectiv: a ajunge la un deznodământ sau final decisiv: în general, unul aflat sub semnul eşecului pentru cineva care părea imbatabil/ invincibil/ ori de neclintit„…deci o adevărată „probă de foc„.

-De altfel, toponimul Waterloo, în sine, a fost investit cu încărcătura conotativă de: „lucru/ ori aspect extrem de complicat sau dificil„, un exemplu în acest sens fiind, după cum reiese din cercetările lexicologice şi istoriografice, o scrisoare adresată poetului şi prozatorului irlandez, Thomas Moore /1779-1852/ de către ilustrul poet romantic englez, Lordul George Gordon Byron /1788-1824/, la doar un an după marele conflict armat anglo-francez:

  • ‘It [Armenian] is… a Waterloo of an Alphabet.’
  • = „Acesta [Alfabetul armean] e un soi de Waterloo.”

-Cel care a folosit, însă, pentru prima oară, expresia în forma din uzanţa actuală a fost o altă figură emblematică a literelor engleze, şi anume scriitorul Arthur Conan Doyle /1859-1930/ – „părintele” nu mai puţin faimosului detectiv, Sherlock Holmes şi al devotatului său prieten, Dr.  Watson-, în colecţia sa de povestiri, intitulată: ‘The Return of Sherlock Holmes’ („Reîntoarcerea lui Sherlock Holmes”) şi publicată în anul 1905:

  • ‘We have not yet met our Waterloo, Watson, but this is our Marengo.’
  • = „Nu ne-am confruntat, deocamdată, cu Waterloo-ul nostru, Watson, dar ăsta e Marengo-ul nostru.” 

/*n.b.:  Bătălia de la Marengo, desfăşurată la 14 iunie, 1800, în apropierea localităţii Alessandria, din regiunea italiană, Piemont, cu prilejul căreia trupele austriece, după un succes iniţial, repurtat în prima parte a zilei, au fost înfrânte, în cele din urmă, printr-o schimbare dramatică a sorţilor bătăliei, de către forţele armate franceze, aflate sub comanda lui Napoleon Bonaparte./             

********

Foto din Arhiva personala SILVIA BLENDEA

-Una dintre numeroasele expresii idiomatice ale limbii engleze care au conotaţia de îndemn este: ‘/To/ Keep a stiff upper lip‘. Mai exact, este vorba fie despre un îndemn explicit adresat cuiva, fie despre unul auto-asumat, de a rămâne ferm sau neclintit…/ ori de a nu-şi pierde cumpătul în faţa greutăţilor sau adversităţilor de orice fel.

-Cunoaşterea definiţiilor din dicţionar ale termenilor individuali care compun o expresie idiomatică nu este suficientă pentru a avea reprezentarea corespunzătoare a înţelesului global al acesteia; şi totuşi, aceste definiţii pot oferi unele indicii necesare descifrării semnificaţiilor de profunzime. Este şi cazul expresiei de referinţă, a cărei traducere mot-à-mot este: „a (men)ţine buza de sus/ sau buza superioară rigidă„, această imagine, foarte plastică, a rigidităţii/ sau a lipsei de expresivitate facială fiind o trimitere evidentă la sensul figurat al expresiei, traductibilă, în limba română, printr-o gamă amplă de variante sinonime: „a nu se da bătut/ a nu depune armele sau a nu dezarma/ a nu se lăsa/ a rezista (cu bine) la toate/ a se ţine tare/ a fi bărbat/ a-­şi păstra moralul/ a nu se pierde cu firea/ a nu-şi pierde curajul ori a nu se descuraja/ a nu deznădăjdui/ a rămâne impasibil în faţa necazurilor/ a nu se plânge/ sau  a rămâne optimist cu orice preţ„.

-Expresia keep a stiff upper lip a devenit, în secolul al 19-lea, un fel de etalon al şcolilor publice pentru băieţi din Marea Britanie, în cadrul cărora elevilor, viitori apărători ai Imperiului, li se inculca, în mod sistematic, spiritul datoriei împlinite până la capăt şi fără niciun fel de concesii atitudinilor emoţionale. Concludent în acest sens este un fragment din poemul narativ, publicat în anul 1854: ‘The Charge of the Light Brigade’ (‘Asaltul Brigăzii de Cavalerie Uşoară’), creaţie a unuia dintre cei mai populari poeţi britanici, Alfred Tennyson /1809-1892/ pe tema unui atac eroic, cu deznodământ tragic, al batalionului britanic de cavalerie uşoară, aflat sub comanda Lordului Cardigan (James Thomas Brudenell) împotriva trupelor ruse, cu prilejulBătăliei de la Balaclava, din perioada Războiului Crimeii:

  • ‘Theirs not to make reply,    
     Theirs not to reason why,
     Theirs but to do and die:
     Into the Valley of Death
     Rode the six hundred.’
  • = „Menirea lor nu-i de-a cârti,

                     Nu este-a spune: De ce oare,

                 Ci a da piept şi a pieri:

                 În Valea Morţii

                 De-a călare, cei şase sute se-avântară.”      /versiune neoficială de traducere

-Scriitorul englez, Sir Pelham Grenville Wodehouse /1881-1975/, cunoscut sub numele abreviat: P.G. Wodehouse, unul dintre cei mai apreciaţi şi citiţi umorişti ai secolului al XX-lea şi a cărui celebritate se datorează scrierilor comice despre moravurile britanice de la începutul secolului trecut, a încredinţat tiparului, în anul 1963, romanul: ‘Stiff Upper Lip, Jeeves’.

-Această creaţie este cea de-a noua din seria de unsprezece romane ale autorului, având drept protagonişti personajele ficţionale: Bertram („Bertie„) Wilberforce Wooster, un tânăr frivol din înalta societate londonezăşi valetul acestuia arhi-competent, inteligent şi devotat, Reginald Jeeves („Jeeves„), care îşi salvează, în nenumărate rânduri, stăpânul din situaţii penibile.

-Prezenţa sintagmei stiff upper lip în paginile operei unui scriitor englez ar putea fi considerată, aşadar, cu deplin temei, drept originea de necontestat a expresiei verbale: to keep a stiff upper lip. Cum, însă, nu totul este întotdeauna ceea ce pare la prima vedere, cercetătorii au descoperit faptul că prima referinţă cunoscută, privitoare la această expresie idiomatică, în forma ei actuală figurează în cuprinsul unui număr din vara anului 1815 al unui ziar săptămânal …american, publicat în Boston şi Massachusetts, S.U.A, publicaţie denumită ‘Massachusetts Spy’:

  • ‘I kept a stiff upper lip and bought a license to sell my goods.’
  • = „M-am înarmat cu răbdare şi am cumpărat o licenţă ca să-mi pot vinde produsele.”  

-Ideea de menţinere a emoţiilor sub control, pe care acest citat nu o redă, totuşi, în mod explicit, apare foarte clar, după cum reiese din cercetările istoriografice, în cuprinsul unui articol, publicat în anul 1830, al unei alte gazete americane, de data aceasta cu sediul în Ohio: ‘The Huron Reflector’:

  • ‘I acknowledge I felt somehow queer [under the circumstances]; but I kept a stiff upper lip, and when my turn came, and the Commodore of the Police asked me how I came to be in such company… I felt a little better.’
  • = „Mărturisesc că nu m-am simţit tocmai în largul meu [în acea situaţie]; dar mi-am păstrat cumpătul şi, când mi-a venit rândul, iar Comandantul Poliţiei m-a întrebat cum de-am ajuns într-o asemenea tovărăşie… m-am simţit un pic mai bine.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *