Ascultă Radio România Cultural Live

Tehnologia de la groapa de gunoi

05 Iunie 2018, 06:00

În anul 1999, în urma unei licitații internaționale, câștigate de compania IRIDEX, lua ființă  prima groapă de gunoi ecologică din București.

”Deși nu este cea mai bună soluție, depozitarea deșeurilor rămâne o realitate. Nu există, deocamdată, suficient de multe alternative de eliminare sau valorificare  a deșeurilor. Din acest motiv, depozitele ecologice vor exista în continuare, chiar dacă nu este o soluție convenabilă dar ele trebuie să funcționeze conform legislației în vigoare, tocmai pentru a asigura protecția mediului.” afirmă Sorin Matei.

Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna este amplasat în zona de vest a Bucureștiului,  în vecinătatea satului Rudeni din orașul Chitila, într-o zonă destinată încă de la început, din anii 2000, drept o zonă de gospodărire comunală. Dezvoltarea urbană a împins orașul către exterior și acum a rămas ca o insulă de deșeuri în mijlocul unei comunități urbane.

În acest Centru de Management Integrat există o stație de sortare a deșeurilor , o stație de compostare, și  depozitul propriu zis, dotat cu un sistem de captare a fracției lichide și tratarea ei printr-o metodă foarte modernă. Și mai există o instalație de valorificare energetică a gazelor de depozit. Adică fracția organică din deșeuri prin procesul natural de putrefacție în condiții anaerobe în interiorul depozitului produce gaz de depozit. Acest sub-produs este valorificat energetic prin reintroducerea lui în circuitul economic, fiind transformată în energie electrică. O parte a electricității produse este folosită pentru funcționarea Centerului de Management Integrat (circa 15%), restul fiind introdusă în sistemul energetic național.

În luna mai Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna și-a deschis porțile pentru studenții de la Universitatea de Științe Agronomice și Meidină Veterinară și Universitatea Politehnica din București, alături de câțiva jurnaliști.

Vă invit să parcurgem împreună traseul gunoaielor de la primirea lor, până la transformarea gazului de depozit în energie electrică. Gazda și ghidul prin groapa de gunoi este Sorin Matei directorul tehnic al  Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna.

Stația de compostare face ca toate resturile alimentare, legumele degradate din supermarket-uri sau piețe, crengi, frunze, iarbă, sau pur și simplu fracția biologică rezultată din sortare se transformă în compost, un pământ care ar putea fi folosit ca îngrășământ, dar care de fapt folosește la acoperirea depozitului de deșeuri propriu zis, adică a munților de gunoaie produși de ”civilizație”.

Trebuie spus că o groapă de gunoi ecologică este ca un lighean, impermeabilizat la bază cu folii geoprotectoare lipite între ele, astfel încât nici o picătură din lichidul pestilențial rezultat din tasarea naturală a gunoiului, să nu ajungă în pânzele freatice din subsol. Drenarea acestui lichid se face printr-un sistem de furtune și conducte care îl conduc la stția de tratare a levigatului.

Ne îndreptăm acum către zona de tratare a gazului de depozit, un sub-produs al gropilor de gunoi foarte bogat în sulfuri care sunt extrem de poluante pentru aerul din mediu. ”Bacteriile sanitar”  introduse în circuitul de tratare de la groapa de gunoi Rudeni-Chitila se hrănesc exact cu acești compuși extrem de poluanți.O altă metodă de filtrare este aceea cu cărbune activ, dar cărbunele rezultat este el însuși un deșeu, care intră la categoria deșeuri periculoase, mult mai pretențios și scump de depozitat. Bacteriile provin de la un furnizor din Germania dar , practic se achiziționează o singură dată pentru că au capacitatea să se autoregenereze.

Pe baza studiului realizat de InfoCons cu privire la situatia depozitelor de deseuri, a rezultat un număr de 35 de depozite de deșeuri, în toată țara, din care 9 și-au sistat activitatea în 2016 restul urmând să fie închise în anul următor.

Unde se vor depozita aceste deșeuri?

Soluția adoptată și care a devenit o cerință a Uniunii Europene este economia circulară. Romania are  ca tinta de reciclare a 50% din deșeuri, pana in 2020 si 100% pana in 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deseuri. In realitate insa noi abia reciclam 5%.

Colectarea selectivă a deșeurilor nu este doar o responsabilitate cetățenească, ea ar trebui susținută printr-un sistem coerent de preluare diferențiată a lor.

Deșeurile nu mai pot fi privite ca fiind pur și simplu gunoaie pe care le putem arunca la tomberon. Ele reprezintă o resursă care, prin colectare selectivă, reciclare și valorificare, poate genera câștig, profit și bunăstare în societate.

 

Reportaj,  Sorin Matei, directorul tehnic al Centrului de management integrat al deșeurilor - IRIDEX

Realizator Mihaela Ghiță

Mihai Prichindel: „Când vorbim despre dependențe, nu există vindecare, există doar abstinență” | PODCAST
Știință 28 Martie 2024, 17:15

Mihai Prichindel: „Când vorbim despre dependențe, nu există vindecare, există doar abstinență” | PODCAST

Numele meu este Mihai. Am 31 de ani și vin dintr-un sat de pe lânga Pitești. Am terminat facultatea la Politehnica și...

Mihai Prichindel: „Când vorbim despre dependențe, nu există vindecare, există doar abstinență” | PODCAST
Dr. Ana Maria Vayna: „În România există puține centre specializate pentru îngrijirea copiilor cu Sindrom Down, astfel că multe femei aleg întreruperea sarcinii”
Știință 28 Martie 2024, 14:00

Dr. Ana Maria Vayna: „În România există puține centre specializate pentru îngrijirea copiilor cu Sindrom Down, astfel că multe femei aleg întreruperea sarcinii”

Sindromul Down este o boală genetică cromozomială ce afectează aproximativ 1 din 700 de copii . Cel care a descris sindromul...

Dr. Ana Maria Vayna: „În România există puține centre specializate pentru îngrijirea copiilor cu Sindrom Down, astfel că multe femei aleg întreruperea sarcinii”
Ligia Bărbării: „În cazuistica medico-legală, cam o treime dintre cazuri sunt reprezentate de copii minori”
Știință 27 Martie 2024, 16:09

Ligia Bărbării: „În cazuistica medico-legală, cam o treime dintre cazuri sunt reprezentate de copii minori”

Când a început să fie folosită, în România, testarea ADN în justiție? Explică, la  Știința...

Ligia Bărbării: „În cazuistica medico-legală, cam o treime dintre cazuri sunt reprezentate de copii minori”
HIV, pandemia tăcută de lângă noi - Adrian Streinu Cercel: În 1985 am întâlnit primul caz de infecție cu HIV din România
Știință 26 Martie 2024, 14:25

HIV, pandemia tăcută de lângă noi - Adrian Streinu Cercel: În 1985 am întâlnit primul caz de infecție cu HIV din România

Despre începuturile unei istorii care se scrie încă și astăzi - infecția cu HIV în România și...

HIV, pandemia tăcută de lângă noi - Adrian Streinu Cercel: În 1985 am întâlnit primul caz de infecție cu HIV din România
Raportul de gardă: Consiliul UE și Parlamentul European - acord provizoriu privind o nouă lege care va facilita schimbul și accesul la datele de sănătate la nivelul UE
Știință 26 Martie 2024, 14:00

Raportul de gardă: Consiliul UE și Parlamentul European - acord provizoriu privind o nouă lege care va facilita schimbul și accesul la datele de sănătate la nivelul UE

Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi? dar și Stresul și...

Raportul de gardă: Consiliul UE și Parlamentul European - acord provizoriu privind o nouă lege care va facilita schimbul și accesul la datele de sănătate la nivelul UE
Michel Talagrand, laureat al Premiul Abel pentru matematică pe anul 2024
Știință 25 Martie 2024, 14:00

Michel Talagrand, laureat al Premiul Abel pentru matematică pe anul 2024

În știința de azi este mult mai frumos și mai interesant să poți să faci legături aparent ciudate între zone care...

Michel Talagrand, laureat al Premiul Abel pentru matematică pe anul 2024
Anda Tatarciuc: „Cel mai mare câștig este timpul petrecut împreună de acești copii!”
Știință 25 Martie 2024, 14:00

Anda Tatarciuc: „Cel mai mare câștig este timpul petrecut împreună de acești copii!”

Anda Tatarciuc  este profesoară de limba și literatura română ( licențiată în română, franceză și...

Anda Tatarciuc: „Cel mai mare câștig este timpul petrecut împreună de acești copii!”
10 cărți pentru fanii genului SF | PODCAST
Știință 22 Martie 2024, 13:38

10 cărți pentru fanii genului SF | PODCAST

Pentru cei dornici să cunoască fenomenul SF din toate spațiile culturale, criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea...

10 cărți pentru fanii genului SF | PODCAST
Ascultă live

Ascultă live

11:00 - 12:00
Soundcheck
Ascultă live Radio România Cultural
10:10 - 13:00
PRIETENII DE LA RADIO
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
11:05 - 12:00
CĂRUȚA 4X4
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru