Cafeneaua de știință: Despre educație digitală în vremea nativilor digitali
4 iunie 2018
#raportuldegarda.ro – Vești bune la ASCO 2018 de la Chicago!
5 iunie 2018

Tehnologia de la groapa de gunoi

În anul 1999, în urma unei licitații internaționale, câștigate de compania IRIDEX, lua ființă  prima groapă de gunoi ecologică din București.
”Deși nu este cea mai bună soluție, depozitarea deșeurilor rămâne o realitate. Nu există, deocamdată, suficient de multe alternative de eliminare sau valorificare  a deșeurilor. Din acest motiv, depozitele ecologice vor exista în continuare, chiar dacă nu este o soluție convenabilă dar ele trebuie să funcționeze conform legislației în vigoare, tocmai pentru a asigura protecția mediului.” afirmă Sorin Matei.
Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna este amplasat în zona de vest a Bucureștiului,  în vecinătatea satului Rudeni din orașul Chitila, într-o zonă destinată încă de la început, din anii 2000, drept o zonă de gospodărire comunală. Dezvoltarea urbană a împins orașul către exterior și acum a rămas ca o insulă de deșeuri în mijlocul unei comunități urbane.
În acest Centru de Management Integrat există o stație de sortare a deșeurilor , o stație de compostare, și  depozitul propriu zis, dotat cu un sistem de captare a fracției lichide și tratarea ei printr-o metodă foarte modernă. Și mai există o instalație de valorificare energetică a gazelor de depozit. Adică fracția organică din deșeuri prin procesul natural de putrefacție în condiții anaerobe în interiorul depozitului produce gaz de depozit. Acest sub-produs este valorificat energetic prin reintroducerea lui în circuitul economic, fiind transformată în energie electrică. O parte a electricității produse este folosită pentru funcționarea Centerului de Management Integrat (circa 15%), restul fiind introdusă în sistemul energetic național.
În luna mai Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna și-a deschis porțile pentru studenții de la Universitatea de Științe Agronomice și Meidină Veterinară și Universitatea Politehnica din București, alături de câțiva jurnaliști.
Vă invit să parcurgem împreună traseul gunoaielor de la primirea lor, până la transformarea gazului de depozit în energie electrică. Gazda și ghidul prin groapa de gunoi este Sorin Matei directorul tehnic al  Centrul de management integrat al deșeurilor Rudeni-Chiajna.
Stația de compostare face ca toate resturile alimentare, legumele degradate din supermarket-uri sau piețe, crengi, frunze, iarbă, sau pur și simplu fracția biologică rezultată din sortare se transformă în compost, un pământ care ar putea fi folosit ca îngrășământ, dar care de fapt folosește la acoperirea depozitului de deșeuri propriu zis, adică a munților de gunoaie produși de ”civilizație”.
Trebuie spus că o groapă de gunoi ecologică este ca un lighean, impermeabilizat la bază cu folii geoprotectoare lipite între ele, astfel încât nici o picătură din lichidul pestilențial rezultat din tasarea naturală a gunoiului, să nu ajungă în pânzele freatice din subsol. Drenarea acestui lichid se face printr-un sistem de furtune și conducte care îl conduc la stția de tratare a levigatului.
Ne îndreptăm acum către zona de tratare a gazului de depozit, un sub-produs al gropilor de gunoi foarte bogat în sulfuri care sunt extrem de poluante pentru aerul din mediu. ”Bacteriile sanitar”  introduse în circuitul de tratare de la groapa de gunoi Rudeni-Chitila se hrănesc exact cu acești compuși extrem de poluanți.O altă metodă de filtrare este aceea cu cărbune activ, dar cărbunele rezultat este el însuși un deșeu, care intră la categoria deșeuri periculoase, mult mai pretențios și scump de depozitat. Bacteriile provin de la un furnizor din Germania dar , practic se achiziționează o singură dată pentru că au capacitatea să se autoregenereze.

Pe baza studiului realizat de InfoCons cu privire la situatia depozitelor de deseuri, a rezultat un număr de 35 de depozite de deșeuri, în toată țara, din care 9 și-au sistat activitatea în 2016 restul urmând să fie închise în anul următor.

Unde se vor depozita aceste deșeuri?
Soluția adoptată și care a devenit o cerință a Uniunii Europene este economia circulară. Romania are  ca tinta de reciclare a 50% din deșeuri, pana in 2020 si 100% pana in 2050, deci nu ar mai fi nevoie de depozite de deseuri. In realitate insa noi abia reciclam 5%.
Colectarea selectivă a deșeurilor nu este doar o responsabilitate cetățenească, ea ar trebui susținută printr-un sistem coerent de preluare diferențiată a lor.
Deșeurile nu mai pot fi privite ca fiind pur și simplu gunoaie pe care le putem arunca la tomberon. Ele reprezintă o resursă care, prin colectare selectivă, reciclare și valorificare, poate genera câștig, profit și bunăstare în societate.
Reportaj,  Sorin Matei, directorul tehnic al Centrului de management integrat al deșeurilor – IRIDEX
Realizator Mihaela Ghiță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *