Dezbateri pe teme culturale și de responsabilitate socială, lecții de prim ajutor și ateliere creative pentru copii la Arkadia ShortFest
8 august 2018
Orchestra Română de Tineret și Cristian Mandeal revin la festivalurile internaționale de la Berlin și Dobbiaco
9 august 2018

PORTRET: Compozitorul Alexandru Mandy – 104 de ani de la naştere

În acest an, pe 9 august, se împlinesc 104 de ani de la naşterea compozitorului român Alexandru Mandy, cel care a dat viaţă unor şlagăre remarcabile interpretate de-a lungul timpului de nume celebre ale muzicii uşoare româneşti, cum sunt Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Doina Spătaru, Luminița Dobrescu, Mirabela Dauer sau Corina Chiriac, dar a scris şi versurile multora din compoziţiile sale.

Alexandru Mandy, pe numele real la naștere Armand Abram Penchas, s-a născut la 9 august 1914, la Craiova.

A urmat cursurile liceului “Fraţii Buzeşti” din acelaşi oraş, apoi, în perioada 1935 – 1940 a parcurs studiile superioare la Facultatea de Farmacie din București.

Mandy a frecventat în tinereţe cenaclul poetei Elena Farago, a făcut o mare pasiune pentru operele sculptorului Constantin Brâncuşi şi a manifestat un talent poetic remarcabil.

În octombrie 1940, a început activitatea componistică cu piesa de revistă, în două acte, „Pour vous Madame”, după un libret de Alexandru Assan (Sandu Sanft), a cărei premieră a avut loc la Craiova.

Având origine evreiască, în timpul celui de-al doilea război mondial a fost concentrat la muncă şi a fost deportat în Transnistria.

Între anii 1950 și 1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru și Film „I.L.Caragiale” din București.

În perioada 1955-1962 a lucrat ca farmacist la Fabrica de medicamente nr. 1 din Bucureşti.

În anul 1956 şi-a făcut debutul în muzica uşoară, compunând piesa „Noapte albă”, pe versuri de Eugen Mirea, melodie interpretată de Gigi Marga. Apoi a avut o lungă interdicţie de a mai compune, având în vedere şi originea sa evreiască.

Din anul 1962 Mandy a lucrat la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, ca şef al Secţiei de culori de pictură, iar în anul 1974 s-a pensionat, dedicându-şi întreaga activitate compoziţiilor muzicale.

Mandy participă la Festivalul Mamaia din 1964 cu piesa “Da”, pe un text de Madeleine Fortunescu, în interpretarea Margaretei Păslaru.

În 1966 a compus piesele „Cântecul vântului” şi „Glasul tău”, un omagiu adus Mariei Tănase, ambele interpretate de Sergiu Cioiu, şi ambele devenite şlagăre odată cu participarea în competiţia Festivalului Mamaia, în acelaşi an (piesele au obţinut Premiul Litoralului respectiv menţiune).

Dealtfel, Sergiu Cioiu şi Mihaela Mihai au fost interpreţii preferaţi ai compozitorului, cărora le-a încredinţat multe piese de referinţă, primul interpretând nu mai puţin de 25 de melodii compuse de Mandy, iar Mihaela Mihai – 15.

Melodii precum “Glasul tău”, “Greu se mai fac oamenii oameni”, “Masa Tăcerii”, “Poarta sărutului” sau “Sub un petic de cer” au fost compuse de Alexandru Mandy pentru solişti celebri, care au debutat la Festivalurile de la Mamaia sau Cerbul de Aur: Doina Spătaru, Dida Drăgan, Angela Similea, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, sau Dorin Anastasiu.

În anul 1969 primeşte Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicilogilor din România pentru piesa “Coloana fără sfârşit”, îar în 1970 – Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicilogilor din România pentru piesa “Sub un petec de cer”.

În anul 1996, Editura Hasefer a editat culegerea „Cântece ale unor compozitori evrei din România”, menţionând numele său ca autor a cinci piese, între care „Ierusalim”, creată ca omagiu pentru cei 11 sportivi israelieni ucişi la Olimpiada de la München.

În anul 2000, Mandy primeşte Premiul de Excelenţă oferit de Asociaţia Naţională a Interpreţilor şi Ansamblurilor Artistice din România şi Premiul de excelenţă în cadrul celei de-a XXX-a ediţii a Festivalului de la Mamaia.

În 22 martie 2004 este decorat cu Ordinul “Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categora B – Muzică”, de către Preşedintele României.

A mai primit diploma pentru întreaga activitate din partea revistei “Actualitatea muzicală” şi diploma de excelenţă “Iosif Sava” din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Creaţiile sale au fost publicate în culegerile Melodii alese (Ed. Muzicală, 1978), Muzica uşoară (Ed. Muzicală, 1979), Succese ale muzicii uşoare româneşti (Ed. Muzicală, 1980).

Este menţionat în lucrările unor muzicologi români de prestigiu: Viorel Cosma (Muzicieni români. Lexicon, 1970); Edmond Deda (Parada muzicii uşoare româneşti, 1968); Zeno Vancea (Creaţia muzicală românească în secolele XIX-XX, vol. II, 1978).

Alexandru Mandy a trecut la cele veşnice la 10 octombrie 2005, la Căminul de bătrâni din strada Jimbolia, din Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Evreiesc Sefard din București.

de Răzvan Moceanu – RADOR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *