CONFLUENȚE – Literatura română în țară și în străinătate
16 aprilie 2018
Participare românească la cea de-a XXV-a a Festivalului Internaţional de Carte de la Budapesta
17 aprilie 2018

O carte pe zi: Henry Miller, Colosul din Maroussi

Realizator Valentin Protopopescu

Luni, 16.04.2018, în emisiunea Intro

Portrait of American novelist Henry Miller (1891 – 1980), 1950s. (Photo by Hulton Archive/Getty Images)

Henry Miller, Colosul din Maroussi, traducere de Cristina Felea, Editura Polirom, Iaşi

Ne-am obişnuit să ne gîndim la scriitorul american Henry Miller ca la un apologet al sexului sălbatic, ca la un profet al unei noi ordini umane clădite pe sexualitate, amoralism şi juisanţă rebelă. Titluri precum Sexus, Plexus şi Nexus ori Tropicul Cancerului, Tropicul Capricornului şi Lumea sexului ne-au determinat să vedem în acest teribil artist al cuvîntului un revoltat la adresa normativităţii sexuale burgheze şi un vizionar a ceea ce, în deceniul şapte al veacului trecut, s-a numit Revoluţia sexuală c fenomen social de amploare.

Ei bine, iată că în jurnalul de călătorie intitulat Colosul din Maroussi, carte tradusă cu inspiraţie de Cristina Felea şi apărută la Editura Polirom de la Iaşi, Henry Miller ne contrazice radical orizontul de aşteptare. La fel ca în volumul de tinereţe Primăvară neagră, ba chiar şi mai apăsat decît acolo deoarece textul de faţă nu este unul de ficţiune, ci de mărturisire personală, scriitorul american ne dovedeşte că sexualitatea nu e singura dimensiune pe care ştie să o valorifice în stilistica şi retorica sa. Mai mult, nefiind vorba despre realitatea ficţională în acest volum, tipic jurnal de voiaj pînă la urmă, Miller ni se dezvăluie ca un extraordinar observator.

Călătoria sa prin Grecia continentală şi insulară, întreprinsă în 1939, în zorii unui război ce va devasta lumea, are cumva tîlcul unei spovedanii mîntuitoare. Părăsind Parisul decadent, Henry descoperă un tărîm doldora de mituri şi poveşti sălbatice, locuit de oameni care trăiesc în alt timp istoric şi de a căror simplitate şi autenticitate se îndrăgosteşte fără rest. Întovărăşit în peregrinările sale greceşti de scriitorul Giorgios Tsimbalis, Miller descoperă Peloponezul, cu ale sale cetăţi antice Tirint, Micene şi Argos, apoi are revelaţia insulei Hydra, supranumită şi insula măgarilor.

Dar americanul este impresionat mai degrabă de trăinicia şi exemplara moralitate a oamenilor simpli, de la ţară, care duc o existenţă aspră, aidoma strămoşilor lor elini. Suprapunînd peste acest tip de moralitate dură exemplaritatea etică a miturilor, artistul de peste Atlantic are astfel şansa de a se regăsi pe sine şi a putea să înfrunte urgia noii conflagraţii mondiale. Din aceste motive, Colosul din Maroussi are semnificaţia unei spovedanii laice, obţinute în urma unui cátharsis aproape antic.

Foto Henry Miller, foto coperte, imagini din Grecia, link you tube spre documentarul din 1969 intitulat Odiseea lui Henry Miller:

https://www.youtube.com/watch?v=sXTKk0qivbA.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *