Ecoul “Sirenei lui Roaită”…..după 85 de ani! – de Dan Manolache
17 februarie 2018
Un gând la „Metafizic”
2 martie 2018

Nu doar carte, ci şi operă de artă

Prima ediţie a Bienalei de carte bibliofilă şi de carte-obiect ( 15 ian.-31 martie 2018) a fost organizată la Muzeul Naţional al Literaturii Române. Evenimentul răspunde complexităţii spaţiului spiritual pus la dispoziţie iubitorilor de carte, dar semnalează elegant, relaţia obiectului ieşit dintr-o tipografie, cu artele plastice. Se depăşeşte astfel, legătura bine ştiută, însă strict delimitată, dintre obiectul tipărit şi ilustraţia sa, respectiv coperta de carte.

Prin urmare, această bienală are menirea de a accentua rolul cărţii, acum, mai mult decât altădată, în viaţa cititorului. Cartea nu îşi atinge ţelul doar prin transmiterea unui unic mesaj; cartea, operă complexă poate şi trebuie să fie, în totalitate un obiect de artă. Dincolo de ideea, cărţii frumoase care să bucure cititorul, cartea are datoria  de a-i îndrepta acestuia privirea şi către o altă zonă, transformând cititorul într-un privitor de o mai mare complexitate şi acuitate vizuală.

Bienala de carte bibliofilă şi de carte-obiect apare pe scena românească într-un moment interesant, din cel puţin două puncte de vedere. Cărţi-obiect au început să apară în diverse expoziţii, ca temă în sine, generată de interesul plastic al unora dintre artiştii vremii noastre, încă de acum câţiva ani. Interesul era aşadar, semnalat cu prisosinţă şi, mai mult decât atât, realizări uimitoare au putut fi remarcate de-alungul anilor.

Dintr-un al doilea punct de vedere, cartea frumoasă, cartea atrăgătoare d.p.d.v.vizual a căpătat o aureolă cu atât mai strălucitoare, cu cât manifestarea Cele mai frumoase cărţi din România şi-a dovedit prestigiul prin chiar vitalitatea sa impresionantă.

Starea de fapt, prin urmare era una propice apariţiei acestui eveniment care a atras atenţie, încă de la prima sa ediţie. Numărul participanţilor cu lucrări complexe a fost unul mare iar lucrările au reuşit să suscite curiozitatea tuturor. Sub semnul Unităţii, Bienala şi-a deschis porţile cu premii şi trofee în chiar Ziua Culturii Naţionale.

Unul dintre curatorii evenimentului vizual, Pavel Şuşară (căci o adevărată echipă a lucrat la punerea în fapt a ideii; Mirela Trăistaru, Monica Vasinca, Gabriela Dumitrescu şi nu în ultimul rând, Dalina Bădescu- coordonatoarea proiectului au muncit cot la cot) are -în catalogul reuşit care însoţeşte obiectele de artă chiar de la deschiderea expoziţiei- motivaţii interesante pentru lansarea pe piaţa de artă şi de carte a acestei Bienale, într-o lume a cărţii „radical schimbată” după 1990.

Managerul instituţiei organizatoare, Ioan Cristescu a simţit că iniţiativa unei astfel de manifestări ar putea fi interpretată ca „exotică” (în Cuvântul înainte). Realitatea culturală însă, cerea, şi nu doar după părerea mea, o astfel de propunere vizuală.

Singurul meu regret este poate acela că- ştiind eu-însămi destui artişti excepţionali cu lucrări de marcă în zona cărţii-obiect – nu am întâlnit câţiva creatori de calibru, pe simeza Muzeului Naţional al Literaturii Române. Ar fi câteva explicaţii, unele dintre acestea importante; aflată categoric, abia la debutul său, Bienala trebuie încurajată. Ediţia aceasta va fi însă, convingătoare!  Expoziţiile viitoare vor confirma necesitatea continuării Bienalei de carte bibliofilă şi de carte-obiect .

Realizator Roxana Păsculescu

Credit foto- Muzeul Naţional al Literaturii Române

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *