Calatorie in jurul lumii – Sambata 21 Aprilie 2018, ora 19.00
21 aprilie 2018
Bilet de îmbarcare spre… Iaşi şi mai apoi către Italia, la Verona
22 aprilie 2018

ITALIA: FLORENŢA – BASILICA SANTA MARIA DEL FIORE

Principala biserică din Florenţa, Basilica Santa Maria del Fiore (cunoscută şi sub numele de Domul din Florenţa), este una dintre cele mai mari catedrale ale lumii. A fost construită între anii 1296 – 1436, iar Domul său impozant, proiectat de arhitectul florentin Filippo Brunelleschi, încă domină centrul istoric al aşezării. Întreg complexul, cuprinde şi faimoasa clădire cunoscută sub numele de Battistero di San Giovanni  („Baptisteriul Sfântului Ioan Botezătorul”), considerată cea mai veche clădire a Florenţei, ridicată pe locul unui fost templu roman dedicat Zeului Marte. În anul 1128, Baptisteriul a devenit oficial locul în care erau botezaţi toţi nou-născuţii florentini. Interiorul său datează din secolul XIII (când au fost create mozaicurile de pe tavan), iar exteriorul (din plăci de marmură albă şi verde) cam tot din aceeaşi vreme. În ceea ce priveşte uşile, primele au fost create de Andrea Pisano şi înfăţişează scene ecleziastice, iar cele nordice şi estice (ce poartă numele de „Porţile Raiului”) îi aparţin lui Lorenzo Ghiberti.

* * *

Basilica Santa Maria del Fiore (numele „del Fiore” se referă după unii specialişti la floarea de crin, care este simbolul Florenţei sau la însuşi numele vechi al oraşului, Fiorenza, în timp ce alţii susţin că „floarea” s-ar referi la Hristos) a fost proiectată în anul 1296 de către Arnolfo di Cambio, în stil gotic. Ea urma să ia locul  bisericii Santa Reparata, iar proiectul avea ca scop să marcheze importanţa tot mai mare a oraşului Florenţa. Francesco Talenti, cel care a condus construcţia catedralei după anul 1351 a extins-o şi mai mult, mârind substanţial naosul şi absidele. Cât despre cea mai impresionantă parte a catedralei, Domul, acesta a fost realizat de către Filippo Brunelleschi, cel mai de seama arhitect al Renaşterii timpurii. Se spune despre Dom (o adevărată minune inginerească la acea vreme) că ar fi fost chiar o sursă de inspiraţie pentru Michelangelo Buonarroti, atunci când a proiectat cupola Basilicii San Pietro din Roma. Cât despre interior, am putea spune că acesta dispune de decoraţiuni destul de simple, exceptând fresca pictată între anii 1572 – 1579 de către  Giorgio Vasari şi Federico Zuccari, ce înfăţişează scena Judecăţii de Apoi şi desigur podeaua placată cu marmură care datează din secolul XVI.

Lucrarile de construcţie s-au finalizat abia în anul 1436, când Basilica Santa Maria del Fiore a fost sfinţită de Papa Eugen al IV lea. Trebuie specificat însă, că au fost aduse unele modificări proiectului iniţial, astfel că faţada în stil gotic nu a mai fost facută. Plăcile care acoperă în prezent faţada (din marmură albă de Carrara, roşie de Proto şi verde de Siena), fiind adăugate mult mai târziu, între anii 1871 – 1887, ele având un stil neo-gotic, asemenatoare cu clopotniţa catedralei ce dateaza din secolul al XIV lea. Unele dintre statuile ce au fost iniţial realizate pentru faţada din proiect, pot fi văzute la Museo dell’Opera dell Duomo, din apropierea catedralei.

* * *

Turnul cu faţada sa acoperită cu cu marmură verde, roz şi albă (înalt de 85 de metri) în care se găseşte clopotul Basilicii Santa Maria del Fiore (accesibil vizitatorilor), a fost iniţial proiectat în anul 1334 de Giotto di Bondone care era în acea vreme arhitectul şef al oraşului. După ce Giotto a murit în anul 1337, lucrarea i-a revenit lui Andrea Pisano şi mai târziu lui Francesco Talenti. Finalizarea sa a avut loc în anul 1359.

 

* * *

 

De-a lungul timpului, Basilica Santa Maria del Fiore a fost sediul Consiliului din Florenţa (1439), a auzit predicile lui Girolamo Savonarola şi a fost martoră la uciderea lui Giuliano de Medici din 26 aprilie 1478.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *