Dilema veche la Timpul prezent – MHS
10 mai 2018
Evenimente la cea de-a 5-a ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus Oradea
11 mai 2018

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române a fost invitat la GPS Cultural

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române a vorbit cu George Gâlea la GPS Cultural despre rolul instituțiilor istorice în societatea românească de azi – Academia Română și Casa Regală.

 

George Gâlea: Un minut până la ora 18:00 îi spunem bună seara Președintelui Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop.

– Bună seara domnule și mulțumesc foarte mult de prezență. A fost cumva pe fugă, veniți de la recepția găzduită de Casa Regală a României și ați ajuns iată direct în studioul nostru chiar înainte de a pleca la Cluj în foarte scurt timp, deci vă mulțumesc încă o dată pentru prezență. Pentru că am adus aminte de Casa Regală a României este 10 Mai ziua Regalității. Care vedeți dumneavoastră că este rolul Casei Regale în zilele noastre?

-Momentul 1866 și de la inaugurarea monarhiei constituționale, etape întregi din istoria noastră sunt străbătute de această tradiție iar actul Marii Uniri care s-a finalizat la 1 Decembrie 1918 dar a început mult mai devreme că Unirea este toată mare, nu există mică sau mare unire toată Unirea asta a fost un act fundamental al națiunii române nu poate fi imaginat acest act fară Casa noastră la început princiară și apoi regală care s-a identificat cu interesele poporului român iar terminarea întregului proces cu ceremonia încoronării de la Alba Iulia a fost o mărturie de mare civilizație, am intrat în rând cu popoarele europene am construit într-un interval de 14 luni Catedrala Încoronării și am reușit să arătăm lumii că suntem un popor care nu numai că ne respectăm istoria, dar știm să respectăm și ceremoniile și fotografiile care au rămas de atunci, amintirile celor care au trăit atunci arată o copleșitoare stare de beatitudine pe care a simțit-o Neagu Djuvara cel evocat înainte, copil fiind și au simțit-o toate generațiile de atunci cei care au trăit momentul Unirii fie la 27 martie la Chișinău fie la 28 noiembrie la Cernăuți fie la 1 decembrie la Alba Iulia au rămas copleșiți o viață întreagă de Poemele acelea ale luminii, cum le-a numit Lucian Blaga într-un volum de versuri faimos și nu s-au putut desprinde de-a lungul întregii vieți de marea împlinire pe care au trăit-o unii dintre ei au ajuns la închisoare în timpul regimului comunist ca răsplată pentru că au fost patrioți și făuritorii României și nici măcar atunci când se afla la închisoare sau când au fost la Canal nu au putut să uite faptul că erau privilegiații sorții, adică faptul că au construit un edificiu care s-a chemat România. A fost o generație extraordinară, poporul român a avut atunci șansa cumva unică sau o șansă foarte rar în istorie să aibă intelectuali, lideri ,conducători politici, nu politicieni , oameni de stat pe măsura momentului și asta cred că e bine să reamintim generațiilor mai noi la 100 de ani de la făurirea României întregite .

-Îmi povesteați ceva mai devreme că ați avut o discuție cu custodele Coroanei Principesa Margareta, care este atmosfera în interiorul Casei Regale acum ?

-Da, eu m-am bucurat foarte tare că am avut ocazia să port această discuție în ziua simbolică de 10 mai care pentru părinții și bunicii noștri a reprezentat o sărbătoare Națională de mare amploare, adevărata sărbătoare națională pe de o parte, pe de altă parte m-am bucurat să văd o atmosferă de încredere și între participanți și în cadrul Casei Regale mai ales că după părerea mea s-a petrecut o ceremonie unică care încă nu s-a reflectat încă în presă dar poate se va aduce la cunoștința poporului român. Președintele Academiei Republicii Moldova profesorul chimist Gheorghe Duca și membru de onoare al Academiei Române în același timp i-a adus Majestății sale Margareta, Custodele Casei Regale decizia Academiei Moldovei de a o primi între membrii săi de onoare. Este pentru prima oară când un membru al Casei Regale românești este primit în Academia Moldovei ceea ce este un pas spre împlinirea acelei unități pe care strămoșii noștri acum 100 de ani o înfăptuiseră, e mai mult decât un simbol.

-Istoricul Ioan Aurel Pop președintele Academiei Române este invitatul nostru în această seară.

Domnule Ioan Aurel Pop avem foarte multe de discutat. V-aș propune să le luam pe rând așa mai întâi cu cele petrecute ceva mai recent dumneavoastră ați rămas și rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj, Universitatea care la începutul acestei săptămâni i-a cerut demisia Ministrului Educației. Ce se întâmplă în acest domeniu?

– Cum să vă spun, eu am avut ocazia să discut cu domnul ministru îl cunosc înainte de a fi ministru, eram colegi rectori și am impresia că s-a creat o atmosferă de neîncredere de când domnia sa a preluat frâiele puterii în cadrul unui minister pe care odinioară l-a gestionat o personalitate de talia lui Spiru Haret ca să nu-i pomenesc și pe ceilalți. Ministrul Educației Naționale trebuie să fie un factor de echilibru în România și așa s-a întâmplat în perioadele de glorie ale poporului român. Ori din moment ce la noi finanțarea în România se produce după numărul de studenți și din moment ce locurile bugetate care ni se acordă de către minister reprezintă o marcă a acestei finanțări și cu toții trăim de la buget mă refer la universitățile de stat dar și marile universități obțin cam 50 55% de la buget și restul obțin din mijloacele proprii mai ales din taxele studenților dar nu numai din taxele studenților. Ei, în condițiile în care numărul de locuri bugetate la marile universități scade, automat scade finanțarea ceea ce ne face mai puțin competitivi și s-a creeat impresia nu numai în cadrul corpului didactic sau al Senatului Universității Babeș Bolyai ci în general între studenți și între profesori că și sindicatele sunt alături de noi că marile universități ale țării care sunt cele mai vechi și cele mai prestigioase în același timp adică acelea care aduc prestigiu și care se află în clasamentele internaționale pe locuri onorante și onorabile să vă spun pentru comparație în această lume sunt luate în calcul de obicei 20-22 de mii de Universități . Universitățile cele mai mari și mai vechi nu încep cu Babeș Bolyai din rațiuni de cum să zic de modestie să zicem Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași prima universitate modernă a țării făcută în 1860, Universitatea București din 1864 ,Universitatea din Cluj, Universitatea din Timișoara, Politehnica din București sunt cele patru cinci universități care apar în aceste clasamente între primele 3-4% universități din lume.

– Și în același timp sunt universitățile din Consorțiul Universitaria care au avut de suferit în urma acestei atribuiri bugetare.

-Absolut, eu știu că ministrul a avut în gând un fel de eficientizare a învățământului superior .Dar această eficientizare nu se începe exabrupto printr-o pedeapsă ci ce se începe printr-o discuție printr-o punere la punct prin fixarea unor termene de realizare a performanței chiar și acolo unde performanța există ori lipsa acestui dialog a provocat după părerea mea o ruptură care a determinat această atitudine extrem de hotărâtă a marilor universități repet de partea cărora se află și sindicatele și studenții nu e vorba numai de Corpul Profesoral nemulțumit ci și de conducerea universităților ori asta este un simptom destul de grav pentru școala superioară românească. Noi avem universități în România de stat, cam 55 dintre ele toate cu excepția a trei oferă diplome de licență masterat și doctorat ceea ce este nefiresc.Toate Universitățile în lumea asta sunt ierarhizate și clasificate și nu există universități otova principiul egalitarismului din democrație nu se poate aplica acolo unde e vorba de performanță de elită și de calitate unde e vorba de performanță de concurs de elită și de calitate întotdeauna sunt unele care aduc mai multe prestigiu și mai multă calitate au altele care au mai puține toate trebuie să existe sub soare dar trebuie să fie universități care să aibă propriul rang și propriul statut cum se întâmplă peste tot în lumea civilizată.

– Da așa este, discuția despre Învățământul superior românesc este una foarte complicată mai ales atunci când vine vorba de școlile doctorale așa cum spuneați și dumneavoastră, o evaluare a școlilor doctorale este așteptată de multe ori la noi nu se întâmplă nu știm de ce eu sper să revenim asupra acestui domeniu al educației. Aș vrea să vorbim puțin și să ne întoarcem către Academia Română a cărei conducere ați preluat-o de curând care sunt prioritățile dumneavoastră.

– Prioritățile mele sunt ale instituției pentru că Academia Română din fericire are un program pentru națiunea română care a fost conturat în liniile sale esențiale în urmă cu peste 150 de ani .Haideți să nu uităm că Academia Română s-a înființat în 1866 exact în anul în care și-a început domnia Principele Carol în anul în care s-a adoptat prima constituție reală modernă a României care a fost o adaptare a principiilor constituțiilor celor mai performante europene de atunci Constituția belgiană la realitățile noastre să spunem și atunci Academia Română început sub auspicii faste sub auspicii favorabile și încă de atunci avut între scopurile sale esențiale promovarea limbii, literaturii, a istoriei naționale a folclorului adică a acelor valori identitare care trebuiau să asigure națiunii un loc sub soare, mai mult Academia Română cumva a prefigurat Unirea tuturor românilor pentru că încă de la început între membrii săi au fost aleși reprezentanți ai tuturor provinciilor românești firește reprezentați din România mică de atunci România care era formată din Oltenia, Muntenia și o parte Mică a Moldovei fiindcă Dobrogea nu făcea parte din statul român reprezentanți ai Basarabiei, reprezentanți ai Bucovinei, reprezentanți ai Transilvaniei, ai Banatului, reprezentanți ai Maramureșului și lucru extraordinar și ai românilor de la sud de Dunăre doi reprezentanți dintre românii balcanici ceea ce reprezintă într-adevăr o prefigurare a României înainte ca România să existe politic realizată faptic pe hartă și recunoscută ceea ce arată un program de țară pe care Academia și l-a asumat și dacă Academia prin venirea ei de for principal de consacrare a reușit să-i reunească pe români înainte de a exista România pe harta înseamnă că a și trasat programul de făurirea României și reprezentanții Academiei române prin munca pe care au depus-o firește în primul rând una culturală și științifică au reușit să pregătească ceea ce s-a petrecut la 1918 într-o manieră deosebită forța culturii fundamentală de la înaintașii noștri care au trăit în Epoca luminilor epoca luminilor la noi a fost cumva prefigurată de Cantemir primul român de talie europeană preiluminist îl numesc eu pentru că e un pic înainte de luminile propriu zise deci în Epoca luminilor se spunea prin cultură la libertate.Academia Română prin știință și cultură ne-a condus la Libertatea Națională și la România Mare. Prin urmare Academia are un rol fundamental în societatea românească e o instituție care e deasupra voințelor individuale nu o poate distruge nimeni pentru că ea nu s-a înființat la dorința unui om ea s-a înființat la dorința națiunii a fost o emanație a națiunii și între priorități dacă vreți au rămas în continuare cultivarea limbii ,literaturii, istoriei ,culturii firește între timp și-a asociat ceea ce e fundamental în cultura contemporană și anume științele. Academia Română are secții științifice care predomină ca număr în raport cu cele din domeniul științelor sociale și umanitare dar care nu fac decât să demonstreze că Academia se adaptează realităților avem secții de matematică, informatică, chimie, biologie, științele pământului, medicină, secții admirabile care aduc prestigiu Academiei. Academia Română prin fundația sa pentru literatură și artă a reușit în ultimii ani să scoată peste 200 de volume clasicii literaturii române o colecție care ne face aproape unici între cei mai rari în Europa cu asemenea statut mulțumită academicienilor Eugen Simion și Maya Simionescu care coordonează această colecție. Pe urmă Academia Română face parte din cel mai performant proiect de fizică Eli în cadrul platformei de la Măgurele la Institutul de fizică faimosul laser de la Măgurele care ne plasează între țările esențiale în domeniul cercetărilor din Științele acestea fundamentale. Avem un proiect Danubius care vrea să asaneze întreaga percepție în legătură cu Protecția Mediului legată de fluviu de la Izvoarele sale din Munții Pădurea Neagră până în Delta Dunării care suntem privilegiați că se află pe teritoriul nostru și nu prețuim întotdeauna acest Dar al lui Dumnezeu acest dar esențial care e Delta Dunării. Ne întreabă unii de ce se pronunță Academia Română în legătură cu probleme care nu au neapărat în legătură cu știința și cu cultura tocmai pentru că Academia Română are prin statut dar și prin tradiție menirea nu numai de a-și spune cuvântul în legătură cu problemele fundamentale care privesc țara dar de a fi parte integrantă a celor care rezolvă aceste probleme și o societate e puternică dacă are o elită bună și dacă are instituții bune în care populația trebuie să aibă încredere. Noi din acest punct de vedere nu prea reușim pentru că și în instituțiile politice trebuie să aibă lumea încredere ca ele să funcționeze bine. Eu mă bucur că Academia Română e o instituție care e deasupra politicii și nu face politică ci se ocupă de politica națiunii Române în serviciu națiunii române de 150 de ani asta a fost lozinca din anul 2016 când Academia a împlinit 150 de ani. De 150 de ani în serviciu națiunii Ce poate fi mai frumos și mai mai cuprinzător?

– Așa este, deficitari la capitolul încredere,sigur instituțiile și politicienii în general trebuie și să fie demni înainte de asta, dar o să ajungem ușor ușor și la ce spuneați dumneavoastră, la faptul că unii se întreabă în societate care este rolul Academiei de ce Academia își dă cu părerea așa despre tot felul de lucruri despre aproape orice Domnule Ioan Aurel Pop anul trecut dacă nu mă înșel Academia a publicat un volum în urma unor cercetări foarte serioase un program pentru dezvoltarea României pentru următorii 20 de ani. Aș vrea să vorbim din acest program despre capitolul Educației mai degrabă. Era acolo și s-a vorbit în presă la acea vreme stipulat o încercare de păstrare a tinerelor valori în țară dar Academia propunea acolo ca tinerii să fie cumva obligați să rămână în țară după terminarea studiilor. Cum vedeți acum lucrul acesta?

– Aș vrea să fac o mică rectificare n-a fost chiar opinia Academiei în ansamblu a fost opinia unora dintre membrii nu are rost să le pomenesc numele și unii cred că și Metodele coercitive pot avea rostul lor la un moment dat. Părerea mea este însă că Academia prin acel proiect a exprimat o idee mult mai profundă:să reașezam educația la locul care i se cuvine,iar o societate în care suntem zgârciți cu educația e o societate sortită eșecului și e o societate perdantă. Dacă noi am reuși să asigurăm să plasăm pe prim plan educația și să nu uităm repet că instruirea începând cu clasele primare e fundamentală pentru mersul României și să luăm exemplul unor state să zicem din Europa occidentală Finlanda e dată mereu ca exemplu de performanță în domeniul Învățământului. Acestea nu sunt țări unde procentajul bugetului pentru educație se reflectă în 8% sau 9 sau 10 la sută din bugetși sunt și țări în care educația este făcută la modul serios .Ce înseamnă la modul serios, sunt câteva lucruri aparent simple, noi avem un învățământ primar obligatoriu și gratuit din 1864 de la reforma școlară a lui Alexandru Ioan Cuza eram între primele patru țări europene care am introdus învățământul primar de 4 ani obligatoriu și gratuit. Aceasta ne obligă la foarte multe noi nu suntem în stare astăzi după 150 și de ani de la Cuza să asigurăm învățământul elementar să îl facem obligatoriu și gratuit el a rămas la nivel declarativ. Avem localități unde 20% din copiii de vârstă școlară fie nu merg la școală deloc fie abandonează Școala după un an doi de studii asta înseamnă că noi avem analfabetism propriu zis care e foarte ridicat în raport cu țările Uniunii Europene în al doilea rând tot pentru că școala nu numai că nu primește destul destui bani dar nu se mai bucură de încrederea intelectualilor.În trecut cei mai buni intelectuali absolvenți de matematică fizică chimie biologie inginerie măcar între etapă a vieții lor deveneau și profesori pentru ca tinerele generații să beneficieze de experiența celor mai buni Astăzi oamenii fug de învățământ dacă fug de învățământ înseamnă că ne descurcăm în învățământ cu învățători și profesori cum dă Dumnezeu și cum putem ori dacă avem generații mediocre de profesori, vom avea generații mediocre de absolvenți dacă nu reușim la 15 ani să ne asigurăm că un tânăr citește corect și chiar dacă citește corect dacă el nu reușește să înțeleagă ce citește înseamnă că suntem falimentari educatorii sunt falimentari dar e mai falimentar statul care patronează asemenea sistem de educație. De aceea ar fi foarte simplu să asigurăm prezența tuturor copiilor de vârstă școlară să asigurăm prezența lor la școală degeaba vorbim de învățământ superior performant dacă noua din învățământul preuniversitar ne vin spre universități tineri nemotivați slab pregătiți nu zic că e așa. Acuma exagerezi un pic mă mai întreabă unii dacă generațiile de acuma sunt la fel de deștepte precum erau cele de demult să știți că studenții mei sunt la fel de deștepți dacă nu mai deștepți decât cei de demult dar unii dintre ei sunt ca ogoarele necultivate degeaba au potențial dacă potențialul lor nu este stimulat și pus în valoare o societate performantă știe să pună în valoare pe tineri și aici ajung la întrebarea dumneavoastră tinerii nepuși în valoare în România se duc acolo unde pot fi puși în valoare și răsplătiți pentru munca lor

– Posibilul din tineri nu este exploatat iar asta nu se întâmplă mai cu seamă în cazul celor care abandonează școala abandonul școlar în România este unul alarmant. Aș vrea să vă întreb cum vedeți dumneavoastră că este imaginea Academiei Române astăzi?

– Îmi e foarte greu mai e să vorbesc despre asta și evident voi fi subiectiv ca parte a acestei instituții prestigioase mi-ar place să vă spun că este impecabil acest ecou această viziune a societății asupra Academiei și trebuie să vă spun că în mare măsură dacă s-ar face un sondaj de opinie cred că Academia nu ar ieși între instituțiile cu imagine foarte proastă dar asta nu trebuie să ne bucure prea mult că sunt instituții cu imagini foarte proastă. Academia ar trebui să fie principala instituție intelectuală al acestei țări principalul for de consacrare și principalul for de cercetare. Academia are vreo 70 de institute și centre de cercetări dintre care foarte, foarte multe sunt performante la nivel European și Mondial în clasamentele care se referă la stiințele fundamentale vreau să vă spun că Academia Română, Politehnica din București celelalte politehnici care se bazează pe științele tari și pe tehnică să știți că sunt în primele între primele locuri. Imaginea în societatea românească însă nu este chiar cum s-ar cuveni pentru că, să nu uităm au fost vreo patru decenii de comunist din 48 până în 89 când Academia a fost controlată de un sistem totalitar pe de o parte, pe de altă parte din 1974. Academia nu a mai primit membri și risca în 89 să moară fizic și i-au trebuit vreo 20 de ani ca să își intre în ritm să își revină să redescopere valorile să le consacre să le primească. Astăzi, dacă vă uitați reprezentanții domeniilor cei mai importanți reprezentanți din domeniile de vârf sunt membrii Academiei Române reprezintă valorile culturii noastre și ale civilizației românești și se străduiesc să facă față. Provocarea însă e foarte mare, academia are foarte foarte multe de făcut de la menținerea ritmului cu acest debordant sistem de trecere la valori noi și de dezvoltare a științei de la informatică chiar până la muzică pe de o parte și pe de altă parte are de luptat și biologic pentru că membrii Academiei Române sunt persoane consacrate sunt persoane de o anumită vârstă. Academia trebuie mereu întinerită și psihic și fizic e o instituție care tocmai pentru a exista în viitor și a se bucura de prestigiu trebuie să își țină rangul să își țină rolul și să fie prezentă în societate uneori a fost prezentă mai mult alte ori mai puțin dar revin.. admirabile personalități ale culturii românești sunt membri ai Academiei Române și poartă cu ele un mesaj care vine de atunci de la 1866 cel puțin.

– Nu mai avem foarte mult timp la dispoziție și aș vrea să mai atingem măcar două subiecte în schimb sper să vă faceți timp pentru altă zi să vorbim pe îndelete despre istoria academiei despre cele trei mari perioade care sunt marcate din păcate de comunism adică vorbim despre Academia de dinainte de perioada comunistă. Academia din perioada comunistă și academie de astăzi de după revoluție. Vă întrebam despre imaginea Academiei Române pentru că unii ar spune că cel puțin în timpul protestelor de la începutul anului trecut imaginea Academiei a avut de suferit mai ales în timpul acelei scrisori deschise pe care Academia da, vă amintiți, în care scria între altele aceste acțiuni se referea la proteste plasate sub semnul globalismului liberator sau al unei exagerate corectitudini politice dar și cu multe acțiuni îndreptate directe îndreptate împotriva Statului Român în fine nu mai citesc,cum vedeți reacția la această scrisoare au fost de 80 de academicieni dacă nu mă înșel care au semnat această scrisoare o parte s-au dezis?

-Chiar 100 fost până la urmă chiar cu cei care s-au dezis, până la urmă a fost o acțiune nesincronizată corect Academia Română cum v-am spus are obligația să se pronunțe chiar dacă nu dorește are obligația să o facă în momentele fundamentale nu era vorba atunci de un moment fundamental, românii și-au cucerit cu greu dreptul de a protesta și trebuie să îl păstrăm. Mișcarea aceea a fost o mișcare care a dorit democratizarea vieții politice în România indiferent de metodele pe care unii le-au folosit și pot fi apreciate de unii sau nu, de alții ,Academia Romănă a făcut un apel însă principial momentul în care a lansat acest apel pe piață și poate limbajul ales ca să o facă n-au fost cele mai fericite și din acest punct de vedere e nevoie de foarte mult tact tocmai pentru că se așteaptă foarte mult de la Academia Română altminteri repet Academia Română va ieși și de acum înainte nu din voința mea din voința legilor și statutelor și mai ales a tradiției va ieși în societatea românească pentru a se pronunța pentru că cei mai mari experți în toate domeniile sunt recunoscuți în Academia Română ca membrii și cuvântul lor este extrem de important dar el nu e obligatoriu dar este un cuvânt care poate da o direcție bazată și pe experiență și pe o expertiză extraordinară în toate domeniile și mai ales pe această dorință de a face binele național. Academia Română să nu uităm nu e academie europeană nu se numește Academia Franței sau a Chinei se numește Academia Română intenționat și are în centru identitatea acestei națiuni și binele acestei națiuni iar azi în Europa vedeți globalismul este o realitate în criză pentru că unele țări să închid în sine Brexitul și alte mișcări care au loc în țările din jur și se promovează idei antieuropene. Academia Română tocmai dorește să promoveze ideea Europeană credem în continuare că locul României în Europa în Uniunea Europeană și cu cât avem Uniunea Europeană mai puternică cu atât e mai bine Dar subiecții acestei uniuni europene sunt deocamdată națiunile.

– Vă spun că nu mai avem foarte mult timp la dispoziție dar aș vrea să mai lămuriți o chestiune, o problemă pentru că cred că e important pentru opinia publică nu în urmă cu mult timp Revista 22 vă acuza că ați colaborat cu securitatea ,despre ce e vorba?

– Cred că a fost o acuză grăbită, gratuită din dorința unora de a nu mă vedea pe mine președinte al Academiei și iarăși vor accepta acest lucru ne-am cucerit dreptul de a ne opune. Prea multă vreme am trăit să zicem toți același lucru nu au reușit să scoată această listă înainte, au scos-o după alegere ,dar au scos-o în continuare eu consider o delațiune lista aceea nu avea nici o legătură cu colaborarea se vedea din ea că nu există așa ceva m-a deranjat mai ales titlul pe care l-au folosit și faptul că din nu știu câte nume erau acolo, au ales numele meu și încă două persoane ceea ce este Nefer Play pe de o parte și numele revistei este Nefer Play și în al doilea rând repet lista aceea nu dovedește nimic, eu nu am semnat niciodată un acord de colaborare cu securitatea în forma ei externă, în forma ei internă și nu am apucat înainte de 89 să mă duc la nici o Conferință Internațională sau Congres în vreo țară necomunistă și nu avem cum să influențez nici diaspora sau cum se numea atunci imigrației română așa că totul a fost gratuit din dorința de a păta numele unui om eu sper să nu fi reușit pentru că lumea mă cunoaște așa cum sunt nu cum mă reflectă anumite tendințe să zicem de astăzi .

-Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste lămuriri, pentru prezența dumneavoastră la Radio România Cultural.

-Sper să merit pentru alta zi să stăm de vorbă așa cum spuneam mai pe îndelete, despre mai multe domenii, mulțumesc încă o dată.

– Și eu vă mulțumesc .

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *