Referendum eșuat în Macedonia
2 octombrie 2018
PORTRET: Alexandru Averescu – artizanul marilor victorii de la Mărăşti şi Oituz, primul mareşal al României
3 octombrie 2018

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie – Repere ale istoriei medicinei în spaţiul românesc. Invitat, prof.univ.dr. Georgeta Filitti.

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie, marţi 2 octombrie 2018, Radio, Romania Cultural (21.10- 22). Realizator Dan Manolache.

Repere ale istoriei medicinei în spaţiul românesc. Invitat, prof.univ.dr. Georgeta Filitti.

Gândind că dacă dicuţiile despre medicină şi sistem sanitar sunt la ordinea zilei, ar fi intresantă şi o incursiune în istorie. Am ales pentru documentare două lucrări apărute pe parcursul acestui an. Prima dintre ele, „Meşteşugul doftoriei. Primul tratat românesc de medicină”. Studiu filologic, studiu lingvistic, ediţie, glosar şi indice de Lia Brad Chisacof, a apărut în aprilie la Editura Academiei Române. A doua, ”Topografia Țării Românești”, de Constantin Caracaș, ediție bilingvă, română-greacă, îngrijire ediție, studiu introductiv și note suplimentare: Georgeta Filitti, a fost lansată chiar săptămana trecută de Editura Omonia.

Iată o succintă prezentare pe care o datorăm chiar doamnei dr.Lia Brad Chisacof:

„Meșteșugul doftoriei” este prima lucrare medicală de amploare, redactată în spațiul cultural românesc, şi demonstrează cunoașterea aprofundată din domeniului medical, într-o perioadă în care sursele de informare și cercetare erau mai puțin la îndemână. Lucrarea are un puternic caracter științific, manuscrisele românești nr. 933 și 4814 aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române constituind baza acestui tratat. Conform cercetărilor realizate de-a lungul timpului, Ioan Adam, cărturar și negustor sibian, a tradus lucrarea Pax Corporis a medicului Francisc Pariz Papai (1649 – 1716), versiunea românească fiind Meșteșugul doftoriei. În perioada iluministă, cercetările medicale erau considerate de interes, învățământul medical de pe teritoriile românești utilizând această lucrare drept manual. Mai mult, compania comercială de la Sibiu, din care făcea parte Ioan Adam, ar fi utilizat-o ca ghid pentru membrii acesteia, care aveau astfel acces la informații despre boli și remedii, ori de câte ori plecau în călătorie.

Pasionații de lectură și de istoria medicinei au acces la texte valoroase care ilustrează nivelul studiilor medicale din iluminism:

„De câte feluri sunt doftoriile după calitatea lor. Doftoriile care ajută pe bolnavi ca să își păstreze sănătatea și să scape de boală sânt multe și diferite, unele simple și neprefăcute, altele compuse și făcute cu meșteșugul farmaciștilor sau spițerilor si, după calitate, sânt: infinite, așa cum le-au găsit și le-am cercetat și le-au făcut în timp și de veacuri doctorii diverselor neamuri ale universului, mai cu seamă cei care au devenit mai încercați în ele și mai vestiți. 1. Apozema sau fiertură, când fierbe cineva o plantă sau o buruiană sau altceva, în latinește decoctum. 2. Zulapium, o băutură îndulcită, făcută din zeamă de folos și din sirop fără să fiarbă ca apa obișnuită. 3. Băutură din lucruri curățitoare de inimă sau care modifică, dizolvate în lichidul vegetal sau în fiertură sau într-o doză, potio. 4. Sirop, sirupus făcut din fierturi sau terciuri sau lichide sau sirop cu zahăr cu miere îndulcit dintr-un fel de zaț. 5. Vin sau bere tămăduitoare, când se pune în ele vreo plantă sau buruiană aromatică să-și lase zeama ca sa ia mirosul și puterea. La ele se referă și Hipocrate.”

În ceea ce priveşte ”Topografia Țării Românești”, de Constantin Caracaș vom apela la prezentarea realizată chiar de invitata emisiunii din această seară:

Topografia Țării Românești, cartea care îl singularizează între ai săi și totodată îl face să fie prețuit de posteritate, este singura sa lucrare, publicată postum, în 1830, în limba greacă, de soția sa. Radiografie a Principatului, în care trece în revistă cele mai diverse fațete, de la descrierea geografică („capitolele de geografie fizică, înseamnă o descriere aproape cinematografică a peisajului românesc”) la istorie, de la aspecte sanitare sau observații meteo la obiceiuri și moravuri, cartea reconstituie minuțios tabloul vieții cotidiene în „Dacia” de la hotarul dintre secolele 18 și 19. Impresionează căldura cu care autorul îi descrie pe românii în mijlocul cărora i-a fost dat să trăiască: „Aptitudinea naturală ce are acest neam spre a primi cultura dă speranțe sigure că un guvern potrivit și generos poate în scurt timp să-i consolideze fericirea și prosperitatea și să-l facă demn de strămoșii săi… În raport cu constituțiunea lor fizică, formată prin influența climei, locuitorii sunt blânzi, răbdători, primitori de cultură și cu caracter solid, modelat în societatea bună prin învățătură și exemple bune…Acest popor, cu inteligența lui naturală, foarte lesne poate să-și cultive moravurile, să progreseze în științe și arte și să trăiască fericit.”

Să notăm şi o cugetare valabilă în orice timăuri: „Una din cele mai utile îndatoriri ale unui guvern este grija sănătății și a vieții locuitorilor; fiindcă siguranța și fericirea oricărei națiuni ține de puterile fizice și intelectuale căpătate prin trai bun”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *