AUDIO Casa memorială „Iuliu Maniu” de la Bădăcin
26 iulie 2018
Bilet de îmbarcare spre… Cetatea Neamţului şi mai apoi… către Thailanda, la Bangkok
28 iulie 2018

Horezu

Horezu este parte a județului Vâlcea, Oltenia, fiind un oraș cu o încărcătură istorică, monahală aparte, orientat îndeosebi către activități de artizanat specific românesc (olăritul, țesături executate manual, pictură religioasă etc. ).

Din punct de vedere istoric, s-a descoperit că orașul ar data din secolele IX-XIII pe vremea când făcea parte din Cnezatul lui Farcaș. Așezările hurezene sunt strâns legate de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor, precum și de drumul sării care pornea de la Ocnele Mari și ajungea la Cernești. Localitatea, astăzi orașul Horezu, este atestată documentar într-un hristov ce aparține domnitorului Vlad Călugărul din anul 1487, care pomenea de satul Hurez.

Denumirea orașului provine de la numele de „ciuhurez”, pasăre asemănătoare cu bufnița ce traversează pădurile din împrejurimi. Totuși, Cocoșul de Hurez, ca motiv popular, este simbolul depresiunii Horezu și reprezintă trezirea la viață a țăranului român[. Această denumire găzduiește binecunsocutul târg de oale despre care voi discut în cele ce urmează.

Din punct de vedere turistic, datorită numeroaselor atracții turistice ce au la bază atât actvitățile de artizanat, cât și anumite instituții culturale, atrăgând an de an turiști din toate colțurile țării, cât și din afara ei.

Astfel, îndată ce ajungi în Horezu nu ai cum să nu remarci pe strada Olari atelierele de olărit care pur și simplu îți încântă ochii. Printre acestea se numără atelierele ,,Ceramica Pietraru”, ,,Ceramica Paloși”. Din mâinile meşterilor olari rezultă vase de diferite forme şi dimensiuni, cum ar fi taiere, străchini, ulcioare, farfurii, căni, ceşti, vaze. Motivele centrale tradiţionale pictate pe ceramica de la Horezu sunt cocoşul, steaua, soarele, spirala, spicul grâului,pomul vieţii, peşti, hora cu figuri umane, adăugându-se anumite alte elemente vegetale orientate în special pe margini: frunze, copaci, vreji, boboci de floare, frunza de stejar, ghinda. Toate aceste elemente nu sunt alese la întâmplare ele având o puternică încărcătură semantică: soarele înseamnă viaţă şi bucurie, pomul vieţii înseamnă perpetuare, regeneare, victoria vieţii sau tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, şarpele este simbolul fertilităţii, peştele este simbolul creştinismului, al liniştii şi împăcării, legătura cu Iisus Hristos. Elementul central cocoşul este considerat un orologiu natural care vesteşte destrămarea întunericului iar cântecul cocoşului anunţă victoria soarelui şi a luminii asupra nopţii şi întunericului. Acesta este considerat simbolul reînvierii şi al nemuririi sufletului.

Olăritul este ridicat la un adevărat rang de artă datorită talentului meșteșugarilor, el putând fi pus în valoare și în cadrul Târgului Cermicii Populare Românești ,,Cocoșul de Horezu” ce se desfășoară anual timp de 2 zile în primul sfârșit de săptămână din luna iunie. Aici se strâng meșteri ceramiști din toate colțurile țării, atrăgând peste 20.000 de turiști.

Se pare că toate aceste meșteșuguri au fost deprinse în Mânăstirea Horezu/Hurezi, un alt centru încărcat de o valoare simbolică, dar și istorică. Cel mai mare ansamblul monastic realizat sub ctitoria lui Constantin Brâncoveanu între anii 1690-1693, este azi declarat un monument istoric veritabil încadrat în patrimoniul Unesco. Locul este pus sub semnul legendei ce spune ca meșterii care au luat parte la construirea mânăstirii, de teama turcilor, erau nevoiți sa muncească numai pe timpul nopții când păsările, huhurezi, cântau, de aici și numele mânăstirii.

Potențialul cultural al orașului este reliefat și cu ajutorul muzeelor, printre acestea numărându-se Muzeul Mânăstirii Horezu și Muzeul Etnografic Horezu. Muzeul Mânăstirii Horezu conține piese de artă medievală. țesături și numeroase exemplare de documente și cărți vechi ce provin din biblioteca Mânăstirii Hurezi. Pe de altă parte, Muzeul Etnografic Horezu are un profil etnografic, având expuse  obiecte de arhitectură populară, cusături, țesături, picturi și port popular specific.

Dacă doriți să vizitați și să aflați mai multe informații despre ceramică, ,,Casa de Cultură Horezu” este locul ideal în cadrul căruia se găsește o bibliotecă și o Galerie de Artă Populara Contemporană ce conține o colecție din obiecte de ceramică donate timp de 30 de ani de meșteri participanți la Targul de Ceramica din Horezu.

Nici manifestările populare nu ar trebui ratate. Pe lângă Târgul de ceramică, nu trebuie ratat ,,Festivalul Eco-Etno-Folk-Film” organizat anual la începutul lui septembrie, fiind premiate producții cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice și folclorice. Alte festivaluri:,,Fagurele de aur”(pentru iubitorii de apicultură), ,,Învârtita dorului” pentru cei iubitori de costume populare”.

În concluzie, Horezu este un centru etnografic și un vechi centru de ceramică populară, în care toate  valorile culturale aflate într-o zonă cu floră și faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag turiștii pe acest tărâm binecuvântat cu un mare potențial turistic.

Dinca Nicoleta Teodora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *