Gaudeamus – Autorii de manuale: ori jucători, ori judecători
15 September 2016
Gaudeamus – Cum ne întoarcem la carte, 3. În lanul de porumb în floare.
16 September 2016

Gherganii lui Ion Ghica

Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani de Ruxanda Beldiman este una dintre cărțile pe care mi-am dorit-o în bibliotecă. Cunoscând-o pe autoarea lucrării de multă vreme -știindu-i demersul istoric care se întoarce în timp, aproape întotdeauna cu circa 4 secole, și respectându-i seriozitatea cercetării- aveam înaintea lansării cărții, sentimentul unei bucurii la care voi fi părtașă.

Și într-adevăr, cartea Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani apărută la Editura Istoria Artei îmi aduce bucuria mult așteptată, până acum câteva zile doar intuită. Colaborarea dintre cercetător (Ruxanda Beldiman), editor (Oana Marinache), comanditar (Irina Bossy-Ghica Boulin, graphic design (Cristian Gache) și fotografi (R.B., O.M., Andrei Mărgulescu și Corina Stoianovici) a reușit pe deplin. Lansarea lucrării în spațiul Gherganilor, în imediata apropiere a conacului și la poalele capelei, în atmosfera plăcută a unei călduțe zile de toamnă a asigurat cadrul unei perfecte receptări a cărții. Ruperea de tumultul angoasant al cotidianului a fost una binevenită care ne-a oferit în plus, șansa de a ne cufunda în istoria personală, dar și publică a scriitorului și diplomatului Ion Ghica.

Și am simțit peste ani, adevărul conținut în frazele scrise de Ion Ghica, soției Alexandrina în 1867: ” Toată lumea dorește să vadă Gherganii. Doi sau trei vizitatori care au venit să ne vadă au povestit minunății și minunății, iar lumea vorbește în oraș despre bunul-gust, simplitatea și frumusețea micii noastre așezări de la țară”.

Cartea, bogat ilustrată cu fotografii de epocă, dar și cu o serie de instantanee contemporane urmărește să redea istoria moșiei, înainte și în timpul lui Ion Ghica. În lucrare sunt pe rând analizate cele trei părți ale moșiei: Conacul, Capela și Parcul; autoarea urmărește în egală măsură documentele scrise (păstrate la Arhivele Naționale ale României ori în familie), dar și cele vizuale, cartea fiind rezultatul coroborării multiplelor surse. Se remarcă astfel, într-un fel pregnant, influențele culturale ale celor doi- Ion Ghica și Alexandrina Ghica (născută Mavros) și se creionează puternic profilul unui segment al societății românești și nu numai.

Bei de Samos, inginer de mine, memorialist și Președinte al Academiei Române –Ion Ghica și-a lăsat o amprentă specială asupra domeniului de la Ghergani (jud. Dâmbovița) care va căpăta, sperăm cât de curând o nouă viață.

Cartea a apărut cu sprijinul doamnei Irina Bossy-Ghica Boulin, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei ”G. Oprescu” și Arhivele Naționale ale României, la Editura Istoria Artei, București, 2016 în Colecția Familii Istorice.

 

Roxana Păsculescu, critic de artă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *