Ana Ularu, rol principal alături de Keanu Reves în thrillerul Siberia
6 iulie 2018
„Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, primul film românesc recompensat cu Globul de Cristal la Karlovy Vary
8 iulie 2018

DOCUMENTAR: Regizorul Liviu Ciulei, 95 de ani de la naştere

Liviu Ciulei, una dintre cele mai proeminente personalităţi ale culturii româneşti, important regizor, scenograf şi actor de uriaş talent, formator de trupă şi conducător de teatru, s-a născut la Bucureşti, la 7 iulie 1923.

A urmat cursurile Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (1943-1946) şi ale Facultăţii de Arhitectură (1942-1949), potrivit dicţionarului ”Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

Ca actor, a debutat, în 1945, la Teatrul Mic, alăturându-se, apoi, echipei Teatrului Municipal din Bucureşti (1948), mai târziu Teatrul ”Lucia Sturdza-Bulandra”. Aici a debutat în 1957, ca regizor, montând piesa ”Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, potrivit www.bulandra.ro. A fost director al Teatrului ”Lucia Sturdza-Bulandra” între 1963-1972.

Între piesele în care a jucat se numără ”Visul unei nopţi de vară”, ”Cei din urmă”, ”Copiii Soarelui”, ”O scrisoare pierdută”, ”Moartea lui Danton” etc.

Din 1967 a lucrat şi în străinătate, în diferite teatre din Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Olanda, Canada, Australia şi SUA (Arena Stage din Washington, Circle in the Square, Acting Company din New York şi Guthrie Theatre din Mineapolis, al cărui director a fost între 1980-1985). S-a stabilit în SUA începând din 1980. Creaţiile lui, realizate peste hotare, l-au transformat în ochii criticii, într-unul ”dintre artiştii care au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea mişcării teatrale a secolului XX”. A fost distins cu ”Tony Award” pentru activitatea desfăşurată la Guthrie Theatre, precum şi cu Premiul ”John Houseman” pentru contribuţia adusă la dezvoltarea teatrului şi perfecţionarea tinerilor actori.

 

A descoperit şi a format o şcoală de actori, iar marii actori, precum Clody Bertola, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Fory Etterle, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagă, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Ştefan Bănică şi-au legat numele de cel al marelui regizor, constituind generaţia de aur a teatrului românesc, notează www.bulandra.ro.

S-a întors în ţară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra în semn de recunoaştere a meritelor sale extraordinare aduse scenei şi ecranului românesc.

Ca arhitect a contribuit la reconstrucţia scenică a Teatrului ”Lucia Sturdza-Bulandra” şi a lucrat în calitate de consilier pentru tehnica de teatru la construcţia teatrelor naţionale din Bucureşti şi din Craiova. A realizat, ca scenograf, decorurile pentru mai mult de 170 de spectacole de teatru şi operă din ţară şi din străinătate, potrivit lucrării amintite.

Dintre spectacolele realizate, momente de referinţă în istoria teatrului românesc, amintim: ”Opera de trei parale”, ”Moartea lui Danton”, ”Macbeth”, ”Leonce şi Lena”, ”Clipe de viaţă”, ”O scrisoare pierdută”, ”Azilul de noapte”, ”Pescăruşul”, ”Furtuna”, ”Visul unei nopţi de vară”, ”Hamlet”, ”Şase personaje în căutarea unui autor”, ”Henric al IV-lea” ş.a.

Activitatea sa, ca regizor de film, i-a fost răsplătită fiindu-i decernat Globul de Cristal, marele premiu al Festivalului de la Karlovy Vary (1960), pentru filmul ”Valurile Dunării”, şi mai târziu, Premiul pentru cea mai bună regie a Festivalului de Film de la Cannes (1965) pentru filmul ”Pădurea spânzuraţilor” (după cunoscutul roman al lui Liviu Rebreanu) – care a reprezentat apogeul experienţei regizorale filmice a lui Liviu Ciulei.

Ca regizor de operă, a montat ”Lady Macbeth din Mţensk” de Şostakovici, la Spoleto şi Chicago, ”Jucătorul” de Prokofiev, la Florenţa şi Chicago, ”Pelleas de Melisande” de Debussy, la Florenţa, ”Cosi fan tutte” de Mozart şi ”Wozzeck” de Alban Berg, la Cardiff, şi ”Falstaff” de Verdi, la Amsterdam.

Marele regizor a predat regie la Columbia University din New York (1985-1989) şi a fost profesor la Universitatea din New York, Facultatea de Teatru (1989-2003).

A colaborat cu numeroase articole la reviste culturale: ”Contemporanul”, ”România literară”, ”Teatrul”, potrivit dicţionarului ”Membrii Academiei Române 1866-2003” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

În octombrie 2006, a primit titlul de membru de onoare al breslei arhitecţilor, acordat de Ordinul Arhitecţilor din România.

I-au mai fost decernate: Premiul UNITER pentru întreaga activitate (1996), Premiul de Excelenţă la Gala UNITER (2001), Marele Premiu ”Prometheus” – Opera Omnia (2002), Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru documentarul ”Cu gânduri şi cu imagini” (2006), Premiul pentru întreaga carieră acordat cu prilejul Festivalului Internaţional de Film B-EST (2008), „Premiul ‘Lux Mundi'” în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural (2010), Premiul de Excelenţă acordat cu prilejul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) din 2010, trei dintre marile creaţii cinematografice ale marelui regizor – ”Erupţia” (1957), ”Valurile Dunări” (1959) şi ”Pădurea spânzuraţilor” (1964) fiind incluse în programul TIFF 2010, în secţiunea 3×3.

 

La 22 iunie 2009, a fost lansat, la Bucureşti, volumul ”Liviu Ciulei. Cu gândiri şi cu imagini”, carte ce cuprinde schiţe de spectacole, fotografii şi însemnări ale marelui regizor de teatru şi film. Un capitol este dedicat şi activităţii de arhitect a lui Liviu Ciulei, cuprinzând schiţele făcute pentru modernizarea mai multor săli de teatru din România anilor ‘60-‘70.

A fost membru corespondent al Academiei Române din 12 martie 1992.

Marele regizor Liviu Ciulei a încetat din viaţă la 25 octombrie 2011, la Munchen, în Germania.

La 7 iulie 2012, la Teatrul Bulandra a fost dezvelită o placă comemorativă în onoarea maestrului Liviu Ciulei, unul dintre cei mai mari oameni ai teatrului ai secolului XX, în ziua în care artistul şi-ar fi sărbătorit ziua de naştere. Povestea maestrului Liviu Ciulei „se identifică, până la a se confunda, cu cea a Teatrului Bulandra, în care s-a afirmat şi a lucrat, influenţându-l cu spiritul său în modul cel mai subtil şi profund, impunându-l ca un teatru de avangardă şi de elite artistice”, preciza un comunicat al Teatrului Bulandra.

 

La 14 decembrie 2012, i-a fost decernată in memoriam o stea în Piaţa Timpului din Bucureşti, care a fost dezvelită de fiul acestuia, Thomas Ciulei, regizor, producător şi director de imagine.

AGERPRES

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *