Din nou despre „Cuminţenia pământului”

De astăzi, sculptura „Cuminţenia pământului” -care a suscitat o seamă de discuţii scindând într-un fel straniu societatea românească în două (în adepţi ai achiziţionării şi în cei care se opuneau vehement cumpărării ei), pe scurt din pricini culturale- poate fi admirată la Muzeul Naţional de Artă al României, într-un concept expoziţional, nou.

În primul rând, în expunerea de acum s-a ţinut seama de parcursul cronologic al lucrărilor realizate de Brâncuşi care sunt ale MNAR. Celor douăprezece sculpturi aflate în colecţia instituţiei, li s-au adăugat cel puţin temporar, lucrarea „Cuminţenia pământului” (ca urmare a unui contract de comodat) şi un desen de Brâncuşi, de altfel singurul deţinut de MNAR. Contractul de comodat se doreşte (din declaraţiile oficiale oferite pe 6 dec. 2017 presei) a se prelungi şi după luna februarie 2018, cu acordul proprietarilor şi cu sprijinul important al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. În ceea ce priveşte lucrarea de grafică, un „Nud”, din motive care ţin de conservarea pieselor de artă pe suport de hârtie, aceasta va fi expusă pe termen limitat (3 luni) urmând ca la anumite intervale, neprecizate, să fie readusă în spaţiul expoziţional.

În al doilea rând, conceptul expoziţional a fost adoptat astfel încât, Sala Constantin Brâncuşi aflată în centrul Galeriei de Artă Românească Modernă să poată exista cu/sau fără sculptura „Cuminţenia pământului” care, cel puţin deocamdată se află plasată în centrul spaţiului.

Expunerea pieselor a fost gândită pe un fond neutru, albul pereţilor fiind cel preferat pentru buna şi corecta receptare a lucrărilor. Desenul a fost amplasat strategic am spune, în nişa de altfel, existentă şi în prezentarea anterioară. Prin urmare, sublinierea acestei opere prin cadrul arhitectural orientează vizitatorul, elegant şi sigur, către grafica brâncuşiană care altfel, n-ar fi fost poate, la fel de bine receptată în spaţiu.

„Cap de copil” (două opere: una în bronz, alta în ghips), „Supliciu” (bronz), „Prometeu” (ghips) sunt patru dintre sculpturile aflate în colecţia MNAR, care aşteaptă alături de celelalte să fie descoperite de public.

Pe simeze, dincolo de grafica şi sculpturile deja menţionate se remarcă un mic basorelief de Brâncuşi (Schiţă pentru portretul generalului doctor Carol Davila), fotografii şi texte explicative cu rol informaţional şi educativ, referitoare la opere şi nu în ultimul rând, la cariera artistului.

Deosebit de interesantă este introducerea în ecuaţia expoziţională a unor elemente care îmbogăţesc perceperea de către public a sculpturilor. Plasarea pe o foaie de alamă a două piese: „Scaun” şi „Macheta pilonului Porţii sărutului” oferă o nouă şi diferită perspectivă asupra lor.

În plus, cercul de alamă care înconjoară alte două sculpturi are şi rolul de a reconfigura spaţiul sălii.

Vedeta, sculptura „Cuminţenia pământului” se află plasată în mijlocul sălii de expunere, pe drept cuvânt ca operă care vorbeşte despre devenirea creaţiei brâncuşiene.

Realizator Roxana Păsculescu