Ascultă Radio România Cultural Live

”Decisiva”, de Georgeta Filitti

16 August 2018, 13:48

Speranța este definită în dicționare ca sentimentul prin care vrem ca o dorință să devină realitate. Această stare de spirit stăpânea pe toată lumea în septembrie 1918; toți așteptau ”decisiva”, adică o bătălie care să desemneze învingătorul. Doar că lucrurile erau mai complicate. Pe frontul occidental luptele se purtau cu înverșunare și aliații câștigau constant teren. Dar și în Orient și în Balcani se întâmpla ceva. Erau momente de cumpănă care îi priveau și pe români. Turcii, aliații Puterilor Centrale, sunt înfrânți în Mesopotamia și Palestina. Orașul Damasc este cucerit de englezi la 30 septembrie. Ca un ecou, puținele trupe turcești aflate la noi, dispar din peisaj, după ce confiscaseră orice semn amintitor al izbânzilor noastre de la 1877.

Pe frontul de la Salonic, unde se bătuse pasul pe loc atâta vreme, gl. Sarrail e înlocuit cu Franchet dʹEsperay. Încă din vremea războiului zăbavnicul francez intrase în folclorul nostru: ”Sarrail, Sarrail, noi ne batem și tu stai!” Succesorul lui, energic și determinat, creează practic un front continuu de la Adriatică la Marea Egee, cu trupe franceze, engleze, italiene, sârbești și grecești.

Bulgarii sunt dislocați de ofensiva franco-sârbă și cer în grabă armistițiu. Spre a micșora efectele ”trădării bulgarilor”, germanii gândesc, în mare grabă, un plan de rezistență în Balcani, având centrul de greutate în România, țară aservită și mai ales principal furnizor de alimente și combustibili. Prin urmare, eram amenințați să devenim teatru de război, gata de confruntare cu puterile Antantei, aliatele noastre de la începutul ostilităților. La 25 septembrie cele patru state inamice iscălesc la Berlin un protocol prin care toată Dobrogea era dată bulgarilor. Dar peste patru zile, la 29 septembrie, aceasta capitula la Salonic. Atât a durat stăpânirea oficială a Bulgariei asupra provinciei noastre. Înlocuirea țarului Ferdinand cu principele Boris a însemnat și demobilizarea armatei, ceea ce echivala cu ieșirea din cursa războiului. Motivația? Evitarea declanșării unui război civil. Era o stare de spirit întâlnită și în Rusia țaristă pe cale de bolșevizare.

La sfârșitul lunii, kaizerul Wilhelm al II-lea trebuia să recunoască eșecul total în Balcani; harta locului se schimbă radical. Turcia e izolată, calea ferată care o leagă de Puterile Centrale trece prin Sofia, ocupată de francezi. Sârbii ocupă orașul Niș, iar austriecii sunt înfrânți pe toate fronturile italiene. Asemenea fapte nu aveau iz de victorie și atunci nemții se adresează prim ministrului român Alexandru Marghiloman cerându-i să dea de veste conaționalilor săi cât mai târziu adevărul. Din fericire, acesta era tot mai greu de ascuns. Așa românii află de întâlnirea de la Spa, între cancelarul german Max von Baden și un intermediar elvețian pentru demararea tratativelor cu SUA, ca mediatoare imediate ale păcii. Era limpede pentru toți că Germania se afla în pragul capitulării.

Pe acest fundal se iscă o situație complicată pentru România. Prin tratatul de pace cu Centralii, parte din Dobrogea (Cadrilaterul și sudul județului Constanța, până la Cobadin și Agigea, fusese dată Bulgariei). Restul forma teritoriu ocupat de germani, în primul rând pentru păstrarea coridorului spre portul Constanța. Acum, împărțirea Dobrogei însemna de fapt trupe străine și într-un sector și într-altul: în partea bulgărească, francezi, în partea românească, nemți. Eram îndemnați să le cerem foștilor aliați Dobrogea de sud, altfel ne-am fi putut considera trădați. Era o sugestie unde, din nou, temporizarea se dovedea a fi cea mai bună politică.

La sfârșitul lunii septembrie, situația era încurajatoare și plină de speranțe. Bulgaria demobilizase, eliberând astfel Serbia, Macedonia grecească și Macedonia sârbească, și se afla sub dominație franceză. Turcii încep tratative, de pe poziția învinșilor, cu Anglia. Chemările zgomotoase la pace generală ale Centralilor erau traduse corect de omul de pe stradă ca strigăte de înfrângere lamentabilă. La drept vorbind, ofensiva victorioasă a generalului Franchet dʹEsperay a însemnat din plin o ”decisivă” în Balcani, un moment fără întoarcere pe calea victoriei pentru puterile Antantei.

Povestile Unirii 10 Decembrie 2018, 10:51

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti

Prinsă în vârtejul războiului, monarhia austro-ungară se destramă rapid. Manifestul imperial privind integritatea țărilor...

Românii transilvăneni își cer drepturile, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 03 Decembrie 2018, 10:48

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti

Doi ani de zile au îndurat locuitorii capitalei rigorile regimului de ocupație. Și e greu de spus ce a fost mai chinuitor:...

Bucureștiul se trezește, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Noiembrie 2018, 10:33

Mama Regina, de Georgeta Filitti

La câteva luni doar de la declanșarea, în iulie 1916, a Primului Război Mondial, principesa moștenitoare Maria devenea Regina...

Mama Regina, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Noiembrie 2018, 10:31

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti

Luna noiembrie începe la București în mod surprinzător: nemții sunt în derută, francezii nu vor să-i înlocuiască așteptând ca...

Pleacă nemții, vin francezii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 08 Noiembrie 2018, 10:26

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti

Felul cum ardelenii au reacționat în noiembrie 1918, în condiții de război, cu Ungaria bolșevizată și o propagandă maghiară...

Pregătirea unirii, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 01 Noiembrie 2018, 10:20

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti

O poveste începută în iulie 1918 se încheie acum, în luna noiembrie. E vorba de comunizarea Ungariei sub dictatura...

Armata română scapă Budapesta de comunism, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 22 Octombrie 2018, 09:31

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti

În momente de răscruce în Transilvania, apoi în România Mare, a existat, vreme de mai bine de 50 de ani o voce categorică,...

Istoria ne-ar fi fost mai săracă fără Iuliu Maniu, de Georgeta Filitti
Povestile Unirii 15 Octombrie 2018, 09:26

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti

Între sechelele primului război mondial, soarta tezaurului românesc rămâne una dintre cele mai dureroase din istoria noastră....

Tezaurul românesc la Moscova, de Georgeta Filitti
Ascultă live

Ascultă live

15:30 - 16:00
Scena și ecranul
Ascultă live Radio România Cultural
15:05 - 17:00
POIANA LUI JOHANN
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
15:00 - 16:00
LADA DE ZESTRE
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
15:05 - 19:00
Sens unic
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru