Our Nature – rezidențe artistice în 6 institute de cercetare din Trieste
27 noiembrie 2018
Lecții de istorie într-o sută de ani
29 noiembrie 2018

Bulletin Cosmic – InSight a amartizat

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina fe facebook parsec.ro

  • După un drum de aproape 7 luni și 485 milioane km, sonda InSight a ajuns luni seara pe suprafața planetei Marte, fiind pentru prima dată după 6 ani când asistam la o amartizare, după Curiosity în 2012. Spre deosebire de Curiosity însă, InSight este o platformă staționară, care nu se va deplasa ci va rămâne în locul în care a amartizat , undeva în câmpia marțiană denumită Elysium Planitia. Sonda a fost însoțită de doi sateliți de mici dimensiuni care deși nu au intrat pe orbita planetei Marte, au survolat-o și s-au aflat deasupra sondei InSight în timp ce aceasta traversa atmosfera marțiană, reușind astfel să transmită în direct telemetria spre Pământ. De obicei, astfel de misiuni erau observate de alți sateliți aflați pe orbita planetei în prealabil, care înregistrau telemetria și o trimiteau ulterior spre Pământ, dar de această dată am avut acces la aceste date mult mai rapid.

Problema în ce privește amartiarea o reprezintă atmosfera marțiană, care deși există, dar este prea subțire pentru a frâna suficient o sondă, așa că parașutele nu sunt de ajuns și inginerii trebuie să găsească metode mai eficiente de frânare. Pentru InSight, la fel ca și pentru Curiosity acum 6 ani, s-au folosit retrorachete, care trebuie să funcționeze perfect și în sincron pentru ca sonda să ajungă în siguranță pe Marte.

  • InSight are la bord trei instrumente științifice importante: un seismometru, o sondă de căldură și un emițător radio. Deși nu există cutremure pe Marte, nefiind o planetă geologic activă, seismometrul, care este extrem de sensibil, va înregistra impactul suprafeței planetei cu meteoriți, care se va întâmpla probabil o dată la câtva săptămâni. Sonda de căldură va ajunge până la cel mult 5 metri adâncime în solul marțian, mai mult decât oricare altă sondă de până acum, pentru a măsura căldura care vine din interiorul planetei. Emițătorul radio va fi folosit pentru a afla cu precizie poziția sondei pe Marte și pentru a determina cât de mult oscilează polul nord al planetei, detaliu care ne poate oferi informații despre dimensiunea și natura nucleului planetei Marte.

Insight a costat aproape 1 miliard de dolari și este programată să funcționeze cel puțin 2 ani de zile. Primele date științifice sunt așteptate în martie 2019.

  • În prezent avem cel puțin două sonde active pe suprafața lui Marte: InSight și roverul Curiosity, pentru că încă nu știm dacă Opportunity își va mai reveni sau nu din hibernarea în care se află din cauza furtunii care a cuprins întreaga planetă în luna iulie.

Pământul și Marte se aliniază astfel încât o dată la 2 ani se crează condițiile ideale pentru lansarea unei misiuni spre planeta vecină. Dacă 2018 a fost un an sărac din acest punct de vedere, an în care am avut doar lansarea și amartizarea InSight, 2020 va fi un an cu mult mai multe evenimente: noul rover american denumit deocamdată Mars 2020, un rover european ce reprezintă a doua parte a misiunii ExoMars (care a trimis un satelit marțian în 2016) și probabil vom avea și un lander și un rover chinezesc, dar și un satelit lansat de… Emiratele Arabe Unite. Roverul american va ajunge într-o fostă deltă marțiană și va căuta forme de viață din trecutul sau din prezentul planetei, aceasta fiind și obiectivul principal al misiunii europene Exomars.

În prezent, în afară de cele două sonde active de pe suprafață (inSight și Curiosity), pe orbită avem nu mai puțin de 6 sateliți artificiali: MRO, Mars Odyssey, MAVEN (SUA), Mars Express și TGO (Europa), Mars Orbiter Mission (India).

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *