Stresul dezrădăcinării
4 decembrie 2018
Elogiul visătorilor
6 decembrie 2018

Buletin Cosmic

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina de facebook parsec.ro

## OSIRIS-REx

După un drum de 2 ani, sonda americană OSIRIS-Rex a ajuns luni în apropierea asteroidului Bennu, pe care îl va studia până în 2021. Bennu are un diametru de doar 250 de metri, dar orbitează Soarele la o distanță de 160 de milioane de kilometri, ceea ce îl poate face periculos pentru viitorul planetei noastre. OSIRIS-Rex îl va studia folosind instrumentele științifice de la bord pentru a afla mai multe detalii despre trecutul sistemului nostru solar, dar și pentru a afla cum ne-am putea apăra în viitor dacă acest asteroid, sau altul, va lua Pământul în colimator. Și nu doar că Bennu va fi studiat de la distanță, dar înainte de plecare, sonda va preleva minim 60 de grame de probe de sol, pe care le va aduce în 2023 pe Pământ, pentru a fi investigate în amănunt în laboratoarele de aici. Este prima misiune americană care își propune acest lucru, după ce Japonia a reușit asta acum mai bine de 10 ani, în cadrul misiunii Hayabusha. De altfel, în săptămânile trecute, în jurul asteroidului Ryugu, sonda Hayabusha2 desfășoară o misiune și mai ambițioasă, care pe lângă observații de la distanță și prelevare de probe a reușit până acum să și pună trei sonde pe suprafața asteroidului, două dintre ele efectuând mici salturi pe Ryugu.

## Soyuz MS-11

După eșecul din 11 octombrie, în care echipajul capsulei Soyuz MS-10 nu a ajuns pe orbită în urma defecțiunii rachetei Soyuz-FG în momentul separării primei trepte, luni 3 decembrie a fost realizată o nouă tentativă de a lansa astronauți spre Stația Spațială Internațională. O tentativă reușită, pentru că problemele rachetei au fost identificate și remediate rapid, astfel încât cei trei astronauți au ajuns la bordul stației, la aproximativ 6 ore după lansarea din Kazahstan. Așadar, până în 20 decembrie, echipajul ISS a revenit la 6 astronauți, dar trei dintre ei vor trebui să revină pe Pământ, asta pentru că o capsulă Soyuz-MS andocată cu ISS nu poate rămâne pe orbită mai mult de 100 de zile fără a prezenta riscuri suplimentare pentru echipajul care o folosește pentru a reveni acasă.

Lansarea Soyuz de luni a fost a 100-a lansare orbitală din 2018, un număr la care nu s-a mai ajuns din 1990 și mai sunt programate până la finalul anului cel puțin încă 4 lansări.

## SpaceX

A 101-a lansare din 2018 a avut loc tot luni și a aparținut unei rachete Falcon 9 cu totul specială: a fost pentru prima dată când SpaceX a folosit pentru a treia oară o primă treaptă. Asta pentru că generația precedentă de lansatoare Falcon 9 nu puteau fi folosite de mai mult de 2 ori, dar actuala generație permite, conform lui Elon Musk, până la 10 lansări fără revizii majore. A fost a 64-a lansare SpaceX și a 32-a recuperare a primei trepte, deci putem spune că SpaceX a recuperat deja jumătate din rachetele pe care le-a lansat. Și a mai fost un record pentru Statele Unite, cei mai mulți sateliți lansați de o rachetă americană: 64, majoritatea de mici dimensiuni. Recordul absolut îi aparține deocamdată rachetei indiene PSLV care în februarie 2017 reușea să pună pe orbită 104 sateliți.

## Vineri

SpaceX a fost nevoită să recurgă la o recuperare pe barja Just Read the Instructions din Pacific (lansarea fiind de pe rampa de lansare din cadrul bazei aeriene Vandenberg, din California) pentru că la mică distanță de rampa închiriată de SpaceX aveau loc pregătirile pentru a lansa vineri un satelit de spionaj, la bordul unei rachete Delta IV Heavy. Agenția care a comandat și care va opera satelitul nu s-a simțit în siguranță să aibă o rachetă care să se îndrepte spre hangarul său, așa că SpaceX nu a primit de această dată permisiunea de a recupera la sol prima treaptă.

Și tot vineri, China încearcă o premieră, încearcă lansarea sondei Chang’e-4, care are ca destinație fața nevăzută a Lunii, acolo unde nici o altă sondă nu a mai aselenizat până în prezent. La fel ca și Chang’e-3, care se află pe Lună din 2013, noua sondă chinezească este compusă tot dintr-o platformă staționară și un rover care se va putea deplasa pe suprafața Lunii, iar pentru comunicațiile cu Pământul va fi folosit un satelit releu, lansat deja în mai 2018.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță

Foto: Imaginea lunii, desen făcut de Galileo Galilei, după observațiile făcute de el, pentru prima dată în istorie, cu ajutorul unei lunete construite chiar de el. Desenele ilustrează cartea lui, Sidereus Nuncius, un fel de jurnal al observațiilor nocturne.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *