Radio România și Gaudeamus alungă iarna din Craiova
4 martie 2018
Lansare de carte, întâlnire prin Skype cu scriitoarea Catherine Banner și microrecital de canțonete
5 martie 2018

O carte pe zi – Giorgio Agamben, Stanţe. Cuvîntul şi fantasma în cultura occidentală

O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu

Luni, 5.03.2018, în emisiunea Intro

Giorgio Agamben, Stanţe. Cuvîntul şi fantasma în cultura occidentală, Editura Humanitas, Bucureşti, traducere de Anamaria GebăilăUnul dintre cei mai importanţi filosofi italieni postbelici, alături de Umberto Eco şi Gianni Vattimo, Giorgio Agamben, discipol al lui Martin Heidegger şi al lui Walter Benjamin, îşi dă adevărata măsură a anvergurii sale metafizice prin cartea de eseuri şi studii intitulată Stanţe. Cuvîntul şi fantasma în cultura occidentală. Cartea a fost tradusă de Anamaria Gebăilă şi a apărut la Editura Humanitas din Bucureşti.

Ca orice fenomenolog ce se respectă, Agamben merge la esenţă şi încearcă să decripteze locul, rolul şi mecanismele de funcţionare a patru idei extrem de importante în cultura occidentală: melancolia, pe care o urmăreşte, în capitolul intitulat Fantasmele lui Eros, de la statutul acesteia în gîndirea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii din primele secole creştine şi pînă în psihanaliza lui Sigmund Freud; reificarea operei de artă, aceasta devenind obiect-marfă în capitalism, în secvenţa numită În lumea lui Odradek (pentru cei care nu ştiu sau au uitat, Odradek este un personak kafkian construit din diferite alte obiecte neînsufleţite altoite pe o structură umanoidă); funcţia fantasmei în lirica amoroasă provensală a marelui secol al XIII-lea, în secţiunea intitulată Cuvîntul şi fantasma; în sfîrşit, plasticitatea simbolismului între secolele XVI şi XX, pînă în momentul apariţiei semioticii ca disciplină de sine stătătoare, în capitolul numit Imaginea perversă.

Le troubadour, poète du lyrisme amoureux, est un homme qui se considère digne d’être le héros des lettres, non par ses actions comme les héros des chroniques et des chansons de geste ou hagiographiques, – héros exceptionnels, ceux-là, – mais par son individualité intime. Sa chanson d’amour n’est pas un récit, – il est même curieux de noter à quel point elle ne l’est pas, – mais essentiellement une analyse psychologique, ou, plus exactement, une introspection (I. Frank) Titolo di capitolo e frase di Frank. 1.

Toate cele patru secvenţe construite impecabil ca argumentaţie logică şi analiză fenomenologică aplicată de Giorgio Agamben derivă din interesul sistematic vădit de filosof pentru validarea unei viziuni coerente asupra condiţiei operei de artă, singurul obiect material născocit de om dotat cu un sens nepieritor şi ireductibil la condiţia sa corporal-concretă.

Complex psihic, fantasmă, viziune, proiecţie, sublimare, paralelă literară şi univers tropic, judecată de valoare şi interpretare semiotică, despre toate aceste aspecte scrie filosoful italian în sofisticatul şi dedicatul său volum Stanţe.

Pînă la urmă, exact despre efervescenţa, evanescenţa şi efemeritatea obiectuală a operei de artă în cultura europeană apuseană scrie cu dragoste şi rigoare Georgio Agamben într-o lucrare minunată, pentru a cărei edificare îmbină cu măiestrie volatilitatea criticii fenomenologice şi rigoarea abordării istorico-filologice.

Walter Benjamin, Paris, 1938

Foto Giorgio Agamben, Martin Heidegger, Walter Benjamin,  coperte, picturi din epoca provensală, , link you tube spreo conferinţă filmată a lui Giorgio Agamben pe tema rezistenţei în artă:

https://www.youtube.com/watch?v=one7mE-8y9c.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *