Palatele Familiei Regale – istorie, eleganță şi fast
19 februarie 2018
RĂSCOALA DIN 1907
21 februarie 2018

 Idei în nocturnă – Pagini de Istorie – Istorii mari şi mici ale domniilor fanariote văzute prin documente de arhivă

marţi 20 februarie 2018, Radio, Romania Cultural (21.10- 22).  Realizator Dan Manolache. Istorii mari şi mici ale domniilor fanariote văzute prin documente de arhivă. Invitaţi, prof.univ.dr. Georgeta Filitti, dr. Alina Pavelescu, dir. adj. al Arhivelor Naţionale ale României.

          Din luna februarie a acestui an, Arhivele Naţionale ale României organizează, în parteneriat cu Fundația Calea Victoriei, sub titlul generic COMORI DIN ARHIVELE NAȚIONALE, un ciclu de întâlniri lunare unde istorici cu experiență vor prezenta, tematic, rodul cercetărilor lor pe baza documentelor originale păstrate în fondurile Arhivelor Naționale. Este unul dintre proiectele prin care această instituţie omagiaza centenarul Marii Uniri.

         Dedicăm această emisiuni nu doar prezentării proiectului menţionat ci şi unei discuţii despre „veacul fanariot”.

          Epoca fanariotă a avut parte, din partea istoriografiei, de cele mai multe ori, de o prezentare în tuşe întunecate. În general epoca era privită printr-o prismă naţională, aceea a luptei dintre români şi greci, desigur sub împilarea Înaltei Porţi care, prin fanarioţi, îşi accentuase dominaţia în Principatele Nord Dunărene. Au fost însă şi istorici, din şcoala lui Nicolae Iorga mai ales, care au căutat  să o prezinte cu mai multă obiectivitate. Demers care se cere, fireşte continuat şi astăzi.

          Epoca fanariotă a fost descrisă ca fiind caracterizată de:

  1. Decădere politică, domnii fiind simpli guvernatori, paşale cu două tuiuri.
  2. Decădere economică, datorată birurilor aspre şi numeroaselor războaie purtate pe teritoriul Ţărilor Române.
  3. Decădere morală, o epocă a corupţiei generalizate. Un argument interesant ar fi metamorfoza sensului cuvântului grecesc chiverneo, ce însemnă in greacă a guverna, a administra, în românescul chiverniseală cu sensul de căpătuială.

           Vom încerca să analizăm toate aceste trăsături distinctive ale epocii fanariote punând însă în evidenţă şi elementele de progres pe care le-au adus ăn dezvoltarea istorică a Ţărilor Române.

           Vom vorbi de exemplu despre importanţa domniilor lui Constantin Mavrocordat din perioada 1730- 1769, ( 6 în Ţara Românească şi 4 în Moldova) stăruind asupra seriei de reforme iluministe pe care le-a publicat în Mercure de Frace sub, lipsita de modestie, titulatură de „Constituţie”. Au fost însă şi alţi domnitori fanarioţi de numele cărora se leagă legiuiri reformatoare. Între ei, Ipsilanti, Callimachi sau Caragea.

             Vă invităm aşadar să urmăriţi o emisiune dedicată unei epoci mai puţin cunoscute a istoriei noastre, o epocă prezentată cel mai adesea ca fiind izvorul relelor obiceiuri ce au pătruns în chiar codul genetic al românilor…..Să fie  insă epoca fanariotă chiar atît de vinovată?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *