DOCUMENTAR: Ziua Drapelului Naţional
26 iunie 2018
Despre muncă și vacanță, cu filosoful Constantin Vică, la Rezidența BRD Scena 9
27 iunie 2018

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie – Invitaţi, Adriana Buzoianu şi Viorel Patrichi, jurnalişti ai RADOR

          Idei în nocturnă- Pagini de Istorie, marţi 26 iunie 2018, Radio, Romania Cultural (21.10- 22).  Realizator Dan Manolache.

Despre lumea de astăzi aşa cum o reflectă agenţiile de presă. Invitaţi, Adriana Buzoianu şi Viorel Patrichi, jurnalişti ai RADOR (agenţia de presă a radioului public).

        Iată doar câteva subiecte de discuţie prezente în buletinele informative ale agenţiei noastre de presă. Textele au fost selectate din “Revista presei internaţionale”.

               Alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în Turcia.

             „Confruntat cu bătălii pe mai multe fronturi, preşedintele Erdogan a decalat cu 18 luni alegerile. Votanţii turci simt durerea unei inflaţii rapide, a prăbuşirii cursului valutar şi a ratei tot mai ridicate a dobânzii”, comentează CNN. „În mod normal divizată, opoziţia s-a unit împotriva lui Erdogan pentru prima dată în mulţi ani”. „Şi pe frontul parlamentar, principalele trei partide de opoziţie au format o coaliţie pentru a avea şanse mai bune în faţa alianţei AKP-MHP condusă de Erdogan”, mai arată CNN. Potrivit The Guardian, opoziţia a sesizat o serie de nereguli electorale dar şi faptul că Agenţia de presă Anatolia a încercat să inducă în eroare publicul prin prezentarea unor date care îl favorizau pe preşedintele Erdogan şi pe partidul acestuia, AKP. The Independent comentează – cităm – că „votul, în loc să îi ofere lui Erdogan mandatul pentru preşedinţia imperială pe care şi-o dorea, pare să fi galvanizat opoziţia în jurul unui simţ al scopului şi al direcţiei şi cu o motivaţie pentru o cooperare fără precedent în privinţa strategiei”.

                Sub titlul „Nu exista un alt candidat de calibrul lui Erdogan”, cotidianul turc Sabah scrie că „în această perioadă în care statul se va reconstrui, era imposibil să apară un nume cu mai multă expertiză şi mai potrivit să-şi asume această funcţie”. Este vorba de altfel despre un „eveniment important la nivel mondial”, subliniază acelaşi ziar de la Ankara, cu explicaţia că „Turcia este una din cele mai mari economii ale lumii, are cea mai numeroasă armată din NATO, reprezentând a doua mare forţă în cadrul alianţei nord-atlantice şi o ţară cu foarte mare influenţă în lumea islamică”. Un alt jurnal din ţara lui Erdogan, Hurriyet reliefează însă că „în ciuda voturilor obţinute” de preşedinte, partidul său AKP nu şi-a putut impune majoritatea în Parlament. În concluzie, „Turcia a dat întregii lumi o lecţie de alegeri desfăşurate în linişte”, în vreme ce „de jur împrejurul ei este un cerc de foc”, ceea ce înseamnă că „Turcia a arătat că este o grădină a democraţiei în acest cerc de foc”, rezumă Hurriyet. Mai puţin poetic, editorialul din Le Monde observă că „Recep Tayyip Erdogan „a câstigat pariul”, iar „realegerea sa în fruntea Turciei face din el liderul cel mai puternic al ţării după fondatorul republicii, Mustafa Kemal”. Acelaşi ziar francez remarcă totuşi că „chiar dacă a reuşit să evite un balotaj, care ar fi reprezentat un afront politic, victoria lui nu a fost ‘floare la ureche’” întrucât a fost necesară „mobilizarea tuturor mecanismelor administraţiei, a tuturor reţelelor partidului islamo-conservator devenit partid-stat AKP”. Oricum, „pentru majoritatea turcilor, domnul Erdogan rămâne mai mult ca oricând ‘raisul’, şeful şi mulţi din ei aprobă deriva lui autoritară tot mai clară”, punctează Le Monde. Cotidianul britanic The Guardian remarcă tonul „agresiv” al discursului victoriei preşedintelui, în care Erdogan a „jurat să continue să ‘lupte decisiv’ împotriva duşmanilor Turciei din interiorul şi din afara sa, aşa cum îi defineşte el”. Ceea ce „ar putea marca începutul unei noi ere întunecate pentru democraţia turcă”, avertizează ziarul londonez.

                 Criza refugiaţilor continuă să fie unul dintre principalele subiecte ale actualităţii. Presa internaţională reţine trei aspecte importante ale acestei probleme: Drama umană a persoanelor care încearcă să ajungă în Europa pe cale maritimă dar rămân blocate la bordul unor nave care nu primesc permisiunea de a acosta, tensiunile apărute în coaliţia de guvernare din Germania dar şi summitul organizat ieri la Bruxelles pe tema imigraţiei. După o situaţie similară petrecută cu vasul Aquarius, caruia nu i s-a permis să acosteze în Italia pentru a debarca refugiaţi recuperaţi în apropierea costelor Libiei, acum vasul olandez Lifeline, operat de o organizaţie neguvernamentală din Germania, are interdicţie de a debarca aproximativ 240 de persoane în Italia, scrie The Daily Mail. Premierul de la Roma spune că refugiaţii vor vedea Italia „doar pe o carte poştală” şi subliniază că ţara sa nu mai poate primi imigranţi, ci dimpotrivă, „vrea să mai trimită înapoi din ei”. Înaintea Consiliului European programat pentru săptămâna viitoare, liderii mai multor state europene s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta modalităţile de soluţionare a problemei refugiaţilor care încearcă să ajungă ilegal în Europa.

              Nu doar Europa se confruntă cu o criză a refugiaţilor, ci şi Statele Unite au o problemă similară. Iniţial, preşedintele Donald Trump a dispus o politică a „toleranţei zero” în urma căreia până la 4.000 de copii au fost separaţi de părinţii lor care au imigrat ilegal în Statele Unite. Apoi, sub presiunea furiei publice generată de imagini cu minori separaţi de părinţi şi transportaţi în cuşti, preşedintele a renunţat la măsură iar până în prezent, peste 500 de minori s-au reunit cu părinţii, scrie Reuters. Dosarul nuclear iranian continuă să se afle în atenţia presei şi a politicienilor. Ministrul iranian de Externe a acuzat Statele Unite că „au ca obiectiv strategic” să facă Teheranul să părăsească acordul nuclear, scrie Tehran Times. Mohamad Javad Zarif a confirmat că ţara sa nu va părăsi acordul şi a atras atenţia că până şi cei mai apropiaţi parteneri ai Statelor Unite, precum Uniunea Europeană, dar şi Rusia şi China încearcă să menţină acordul nuclear.

              Încălcările statului de drept, de data aceasta cele din Ungaria, îi determină pe eurodeputaţii de la Bruxelles „să activeze procesul de sancţiuni”, informează acelaşi The Guardian. Cu menţiunea că „decizia europarlamentarilor este o provocare pentru cea mai puternică alianţă politică a Europei, Partidul Popular European, grupul din care fac parte şi Angela Merkel şi Jean-Claude Juncker şi care a fost acuzat că-l legitimează” pe premierul ungar prin faptul că păstrează formaţiunea Fidesz în rândurile sale. Plenul Parlamentului European se va pronunţa în acest caz în septembrie, precizează EUobserver, cu menţiunea că o iniţiativă similară a fost lansată împotriva Poloniei, în decembrie anul trecut, de către Comisia Europeană.

           Ziarele americane, în frunte cu Washington Post, relatează că tradiţionalul miting împotriva imperialismului american nu va fi organizat anul acesta în Coreea de Nord, în vreme ce Wall Street Journal reţine că în încercarea de a evita să contrarieze Phenianul, autorităţile sud-coreene descurajează criticile care vizează represiunea din Coreea de Nord.

            Situaţia din Republica Moldova. După cum de ştie, Curtea de Apel de la Chişinău a respins recursul depus de liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, faţă de hotărîrea Judecătoriei din Chişinău de a invalida alegerile pentru primăria Capitalei Republicii Moldova. Potrivit Radio Chişinău, şi decizia Curţii de Apel poate fi atacată. Rezultatul alegerilor locale din Chişinău a fost invalidat de prima instanţă pentru că ambii candidaţi la funcţia de primar au chemat cetăţenii la vot în ziua alegerilor şi în acest fel ar fi făcut campanie electorală. Andrei Năstase a obţinut la recentele alegeri pentru Primăria Chişinăului aproape 53% din voturi. Invalidarea alegerilor a provocat proteste la Chişinău, precum şi reacţii critice din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite.

       Ieri Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova a menţinut decizia Curţii de Apel prin care alegerile anticipate pentru Primăria Chişinău au fost invalidate.După această decizie nu mai există cale de recurs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *