„TIME IS …ENGLISH”: STRAVECHI OBICEIURI SI TRADITII FOLCLORICE ENGLEZE ALE LUNII SEPTEMBRIE
12 septembrie 2018
„TIME IS …ENGLISH”: NOI CAZURI DE CUVINTE CONFUNDABILE, INTELESURILE SI CONTEXTELE DE INTREBUINTARE A ACESTORA
19 septembrie 2018

„ANGLO-LOGOS” /XXIX/ – 14/ 09/ 2018

Un secret destăinuit unei singure persoane, considerată de încredere, are mari şanse de a beneficia de garanţia confidenţialităţii. Dar o a treia persoană, ca să nu spunem, alte câteva, părtaşe la acest exerciţiu de încredere pun, deja, sub semnul întrebării siguranţa secretului astfel împărtăşit.

 

 

-Spiritul súi-géneris al umorului şi al ironiei englezeşti ar putea fi privit, să spunem aşa, drept …”autorul intelectual” al sintagmei metaforice: „Between you, me and the bedpost” = „Între mine, tine şi piciorul de pat” …undepiciorul de pat„, neputând fi, desigur, „bănuit” de colportarea secretului cunoscut doar de două persoane, reprezintă un terţ „martor” ideal în această ecuaţie a confidenţialităţii.

-Şi totuşi, de ce tocmai opţiunea pentru acest obiect, şi nu pentru oricare altul, în configurarea acestei savuroase sintagme metaforice?

 

 

-Răspunsul este oferit chiar de termenul „post” = „stâlp (de susţinere)/ par sau pilastru„, în traducere, …care a fost întrebuinţat, vreme îndelungată, pentru personificarea indiferenţei/ a lipsei de reacţie ori de sensibilitate/ a placidităţii/ sau a surzeniei –atât la propriu, cât şi la figurat. De exemplu, poetul englez, Richard Braithwaite /1588-1673/, în cartea sa, intitulată: ‘Solemne and Joviall Disputation’ (‘Dispute solemne şi joviale’), publicată în anul 1617, îşi asemuia personajele cu: Stâlpi care nu pot nici glăsui, nici umbla : ‘[…]Posts that can neither speake nor goe. De reţinut este aluzia la expresia idiomatică: „as deaf as a post” (= „surd ca un lemn/ ca gardul/ sau ca o cizmă„, în câteva dintre cele mai uzuale variante de traducere).

-În secolele al 17-lea şi al 18-lea, stâlpii erau, totodată, asociaţi cu prostia. Istoricul de artă, omul de litere, anticarul şi politicianul liberal englez, Horace Walpole /1717-1797/ afirma, de altfel, explicit, în cuprinsul uneia dintre ‘Scrisorile’ sale, publicate în anul 1753:

 

 

  • «’As stupid as a POST‘ is a phrase perpetually made use of.»

 

  • = «’La fel de prost/ (sau nătâng) ca un STÂLP‘ este o expresie ce se foloseşte neîncetat.»

 

-„Between you, me and the bed-post” are câteva variante, între care: „between you, me and the post” este semnalată de către lexicologi drept una dintre formele timpuríi ale acestei sintagme. Printre versiunile ulterioare, se numără, de pildă: „between you, me and the gatepost(=”între mine, tine şi stâlpul porţii„) sau:between you, me and the fencepost(=”între mine, tine şi stâlpii gardului„).

-Versiunea cu „bedpost” –cea care a „câştigat cursa” încetăţenirii în vocabularul actual al limbii engleze– figurează, în calitate de cea mai timpuríe atestare, în paginile romanului: ‘Eugene Aram’, publicat în anul 1832, creaţie a romancierului, poetului, dramaturgului şi politicianului englez, Edward Bulwer-Lytton /1803-1873/:

  • Between you and me and the bed-post -young master’s quarrelled with old master.”

 

  • = „Între mine, tine şi picioru’ patului -conaşu’ cel tânăr s-a sfădit cu ‘ăl bătrân.”

*****

 

-Forma şi sonoritatea aparte a termenului „Lackadaisical” reprezintă un motiv bine întemeiat pentru a suscita interesul „cercetaşilor” pasionaţi de domeniul etimologiei cuvintelor limbii engleze.

 

-Şi, într-adevăr, originea şi evoluţia semantică a acestui deosebit de pitoresc şi ingenios adjectiv compus, din registrul familiar al limbii engleze, sunt pe cât de interesante, pe atât de demne de explorat. El poate fi redat printr-o gamă largă de sinonime, şi anume: apatic/ amorf/ absent sau lipsit de interes/ distrat/ nepăsător/ impasibil/ indiferent/ indolent/ inert/ letargic/ placíd/  posomorât/  neatent/  moleşit/  sau   vlăguit„.

 

 

 

-Chiar dacă, la ora actuală, ‘lackadaisical‘ se ortografiază într-un singur cuvânt, …în forma lui iniţială, a derivat de la o sintagmă, urmând, totuşi, un „traseu” sinuós. Sintagma în cauză este: ‘alack a daysaualack the day‘ şi a fost întrebuinţată pentru prima oară de William Shakespeare, în emblematica tragedie: ‘Romeo şi Julieta’, într-o replică a lui Romeo, covârşit de durere în faţa presupusei morţi a iubitei sale:

 

  • ‘Shee’s dead, deceast, shee’s dead: alacke the day!’

 

  • = ‘E moartă, de-a pururea plecată, moartă: ah, zi a vitregiei!’

                                                                                        (versiune neoficială de traducere)

 

 

-Cuvântul ‘alack‘, în síne, se compune din interjecţia: ‘Ah!’ şi substantivul: ‘lack‘, ale cărui accepţii de la acea vreme erau acelea de: ‘eşec‘/ sau, după caz: deznădejde‘. ‘Alack-a-day‘ semnifica, aşadar, asumarea unui sentiment de durere/ de mare tristeţe/ sau de regret, generat  de  o  întâmplare  nefastă  ori  de  un  eveniment  nefericit.

 

 

Alack-a-day‘ a suferit o mutaţie lexicală, devenind: ‘lack-a-day‘, datorită unui procedeu stilistic, denumit: „aferéză(engl: ‘aphesis‘). Dicţionarul Oxford al Limbii Engleze (OED) defineşte acest procedeu: ‘eliminarea progresivă şi neintenţionată sau involuntară a unei vocale scurte, neaccentuate, de la începutul unui cuvânt, precum în ‘squire‘, substantiv astfel derivat din ‘esquire (n.t.: = „nobil/ cavaler/ moşier/ sau  paj „).’

-Sintagma ‘lack-a-day‘ a fost întrebuinţată de către teologul şi pamfletarul englez, John Eachard /1636?-1697/, în cuprinsul unei lucrări satirico-umoristice, îndreptată împotriva sistemului clerical contemporan autorului, şi publicată în anul 1685. La acea dată, forma ortografică: ‘lack‘ nu era, încă, acceptată pe deplin, …sintagma din citat fiind precedată de un apostrof, marcator al lipsei literei ‘A‘:

 

 

  •  «Lack a day …how easie a matter is it for old folks to dote and slaver, and for young ones to be deceived.»

 

  • = ‘Vai şi-amar …cu câtă uşurinţă pe bătrâni îi lasă toate cele, iar tinerii se lasă amăgiţi.’

 

 

-‘Lack-a-day‘ a dobândit, prin extensie, forma fantezistă: ‘lack-a-daisy‘, care s-a păstrat până la ora actuală. Lexicologii consideră că este foarte probabil ca acest „ornament” lexical să fi fost influenţat de existenţa termenului exclamativ, de alínt: ‘ups-a-daisy(pentru care există, de altfel, mai multe variante ortografice, între care: ‘upsidaisy‘ sau ‘upsy-daisy‘; ‘/w//h/oops-a-daisy/-ies/‘ -forme americanizate-, etc), …interjecţie folosită, în mod specific, pentru a încuraja un copil să se ridice în urma unei căzături sau atunci când este ridicat în braţe cu efuziune afectivă, …dar care s-a generalizat, fiind întrebuinţată în contexte satírico-umoristice.

-Poetul şi romancierul scoţian, Tobias Smollett /1721-1771/ a consemnat această mostră savuroasă de limbaj stradal, conferindu-i accepţia de exclamaţie de surprindere, în paginile romanului său satiric: ‘The Adventures of Roderick Random’  (‘Aventurile lui Roderick Random’), publicat în anul 1748:

 

 

  • ‘Finding the sheets cold, [she] exclaimed: „Good lack-a-daisy! The rogue is fled!’

 

  • = ‘Descoperind aşternuturile reci, [ea] strigă: „Pe toţi sfinţii! Pezevénchiul şi-a luat tălpăşiţa!’

 

 

 

-Cercetătorii atribuie paternitatea formei adjectivale: ‘lackadaisical(ortografiată în maniera ortografică specifică vremii) romancierului englez, de origine irlandeză, Laurence Sterne /1713-1768/, care o întrebuinţa ca atare în volumul său de călătorii, intitulat: ‘A Sentimental Journey Through France and Italy’ (‘O călătorie sentimentală prin Franţa şi Italia’), şi publicat în anul 1768:

 

 

  • ‘My dear Eugenius, thou hadst passed by, and beheld me sitting in my black coat, and in my lack-adaysical

 

  • = ‘Dragul meu Eugenius, pe când treceai pe-acolo, mă zăriseşi şezând îmbrăcat în redingota mea cea neagră şi în starea-mi de lâncezeală cea de toate zilele.’

 

 

-Ceea ce trebuie reţinut este faptul că, din punct de vedere al semnificaţiei, adjectivul compus:  ‘lackadaisical‘ se află, în mod evident, la polul diametral opus faţă de sursa lui potenţială de inspiraţie, interjecţia: ‘ups-a-daisy‘, cea care defineşte, din punct de vedere lexical, un gest eminamente energic şi încărcat de bună-dispoziţie. Mai mult, urmând traseul istoric, extrem de interesant, al evoluţiei lui semantice, se observă faptul că termenul: ‘lack‘ a ajuns să dobândească accepţia –árhi-cunoscută, în prezent– de: „lipsă„. Acest lucru vine să confere maximă vizibilitate înţelesului-chéie de: „lipsă de interes” al acestui adjectiv atât de specífic germanic, dacă putem spune astfel, prin „efortul” sintetic de a îngloba mai multe cuvinte încărcate de semnificaţii, într-unul singur …

 

1 Comment

  1. Aren spune:

    Acest lucru este corect. Întrucât antreprenorii au nevoie de ajutor. Acum vreau să deschid o afacere. Chiar mă gândesc ce fel de imagine va fi acolo –

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *