„TIME IS …ENGLISH”: NOTIUNI DE BAZA REFERITOARE LA FORMELE SI PARTICULARITATILE DE INTREBUINTARE A GRADELOR DE COMPARATIE DIN LIMBA ENGLEZA
21 martie 2018
„TIME IS …ENGLISH”: PARTICULA ADVERBIALA: ‘UP’, IN EXPRESII IDIOMATICE SI ALTI COMPUSI LEXICALI AI LIMBII ENGLEZE BRITANICE
28 martie 2018

„ANGLO-LOGOS” /XXIII/ -23 MARTIE, 2018

-În anul 1600, William Kempe, unul dintre cei mai îndrăgiţi şi populari actori ai teatrului elizabetan, specializat în roluri comice, membru al companíei teatrale, ‘Lord Chamberlain’s Men(pentru care şi alături de actorii căreia William Shakespeare a lucrat cea mai mare parte a carierei sale de dramaturg şi actor) …şi care îşi datorează celebritatea şí faptului că a „dat viaţă” câtorva dintre personajele emblematice din comediile Bardului din Stratford-upon-Avon, a acceptat o provocare năstruşnică, pecetluită printr-un pariu.

-Astfel, el a străbătut distanţa de peste o sută de mile dintre Londra şi Norwich în acompaniamentul muzical şi paşii de dans ai binecunoscutului dans popular englez, Morris Dance, în doar …nouă zile. Nú puţine au fost sprâncenele ridicate şi vocile cârtitoare care au pus sub semnul îndoielii performanţa uimitoare a ghidúşului comedian-dansator. Or, pentru a „închide gurile” tuturor clevetitorilor răutăcioşi, Will Kemp a scris pamfletul: ‘Kemps nine daies vvonder‘ (‘Kemp’s Nine Days Wonder‘) …= Minunea de nouă zile a lui Kemp, în care descrie, cu lux de amănunte, întreg parcursul aventurii sale pitoreşti, intrată, astfel, în legendă …

 

 

-Isprava de pomină a „showman”-ului elizabetan, autentificată de el însuşi, este susţinută, însă, şí de ample dovezi documentare, între care, arhivele din secolul al 17-lea ale Consiliului Orăşenesc din Norwich, unde este înregistrată suma acordată, ca premiu, actorului temerár.

-Şi totuşi, contrar aparenţelor, în virtutea „jocului” încărcat de surprize al fenomenului lexical, „cascadoría” actorului-saltimbanc, William Kemp nu deţine „exclusivitatea” în stabilirea originii sintagmei: ‘nine days wonder‘, …”minunea” care, iată, în limba engleză, durează de …trei ori mai mult decât în limba română. Aceasta, deoarece râvna asiduă de cercetaşi, caracteristică istoriografilor, a scos la lumină existenţa expresiei în texte premergătoare cu mult secolului al 17-lea. Cel mai notabil astfel de exemplu îl reprezintă: ‘Poems written in English during his captivity in England, after the battle of Agincourt by Charles, Duke of Orleans’ (‘Poeme scrise în engleză pe timpul captivităţii sale în Anglia, după bătălia de la Agincourt de Charles, Duce de Orléans’), florilegiu liric publicat în anul 1465. În cuprinsul unuia dintre poeme, faimosul Duce Charles de Orléans, considerat drept unul dintre poeţii medievali de mare rafinament artistic, scria:

 

 

 

  • „For this a wondir last but dayes nyne, An oold proverbe is seid.” …în transpunere modernă:
  • „For this wonder lasts but nine days, an old proverb says.”

 

 

  • = „Căci zile nó, doară, o minune ţine, un vechi proverb grăieşte.”

-Prima atestare documentară a expresiei, în forma folosită la ora actuală, figurează în poemul: ‘The Temple’ (‘Templul’), creaţie a poetului, oratorului şi clericului englez, de origine galeză, George Herbert (1593-1633), recunoscut drept unul dintre reprezentanţii proeminenţi ai liricii britanice de factură devoţională:

 

 

  • „The brags of life are but a nine days wonder;

And after death the fumes that spring

From private bodies make as big a thunder

As those which rise for a huge King.”

 

 

  • = „Trufía ăstei lumi, minune-i ce doar nóuă zile merge,

Iar după moarte, miásmele ce-aburcă

Din ale plébei leşuri, la fel de abitír duhnesc

Precum acelea ale unui preaputernic rege.”

 

 

-Sintagma ‘cloak and dagger‘ sugerează, la fel ca „ruda” sa apropiată: ‘smoke and mirrors‘  (= ‘fum şi oglinzi‘) o atmosferă palpitantă, încărcată de intrigi, mister, spionaj, subterfúgii machiavelice  şi  trădare.

 

 

-O formă de dramă, populară în Franţa şi Spania de la sfârşitul secolului al 18-lea şi începutul celui de-al 19-lea, ai cărei protagonişti purtau mántii sau pelerine şi erau înarmaţi cu pumnale, se numea: ‘de cape et d’épée‘, în limba franceză, respectiv:de capa y espada, în limba spaniolă, …’cloak and dagger” din limba engleză. Cápa (the cloak) -veşmânt de dimensiuni foarte generoase- era purtată în vederea ascunderii identităţii sau a rămânerii „în umbră”, fiind folosită ca un fel de scut împotriva atacurilor oponenţilor, dar şi cu scopul de a le distrage atenţia, prin manevrări abíle ale faldurilor ample; iar pumnalul (‘the dagger), în calitate de armă uşor de tăinuit, dar şí de mânuit, datorită dimensiunilor sale reduse.

 

 

-Şi totuşi, chiar dacă filiera lexicală franco-spaniolă este cea căreia i se atribuie, îndeobşte, paternitatea foarte popularelor romane „de cáşi de spadă” din literatura secolului al 19-lea, sintagma ‘cloak and dagger‘ a limbii engleze a devansat această perioadă istorică, aşa cum reiese din atestările documentare descoperite de specialişti. Astfel, cel mai timpuriu exemplu care denotă o aluzie figurată la ‘cloak and dagger‘ este acela al unei scrisori, publicată în luna iulie, 1769, în paginile ziarului local: ‘The Derby Mercury’, sub titlul: ‘A Speech of a Nobel Earl to a Great Personage’ (‘Cuvântul unui Nobil Conte către un Înalt Personágiu’) /n.b.: având în vedere data, se presupune că „Înaltul Personágiu” la care se face referire este Regele George al III-lea./: 

 

 

 

  • „…and those that endeavour to dissolve it [the Union of Great Britain], carry a dagger under the cloak of patriotism, to stab their country in the heart.”

 

 

  • = „…iar cei ce îşi dau silinţa s-o dizolve [Uniunea Marii Britanii], poartă un junghér sub mántia patriotismului, spre a i-l împlântá patriei lor în inimă”.

 

-Un număr din luna septembrie, 1836 al cotidianului conservator londonez: ‘The Morning Post’ este un alt exemplu de publicaţie în care apare imaginea -metaforică- a unui pumnal ascuns sub o cá:

 

 

  • „…carrying a dagger against the Church, under the capacious cloak of economy.”

 

  • = „…purtând un pumnal îndreptat împotriva Bisericii, sub mántia încăpătoare a economiei.”

 

-Cu toate că referinţele la ‘cloaksşidaggers‘ sunt ánte-datate anului 1840, cel căruia i se datorează introducerea, în vocabularul limbii engleze, a sintagmei, în forma sa actuală, este cel mai prestigios romancier al epocii victoriene, scriitorul şi criticul social, Charles Dickens (1812-1870). În cuprinsul primului său roman istoric, intitulat: ‘Barnaby Rudge’, şi publicat în anul 1841, ilustrul scriitor făcea o referire sarcastică la genul de melodrame care foloseau cápa şi pumnalul (spada) drept recuzită scenică:

 

 

  • „…his servant brought in a very small scrap of dirty paper, tightly sealed in two places, on the inside whereof was inscribed in pretty large text these words: ‘A friend. Desiring of a conference. Immediate. Private. Burn it when you’ve read it.’

‘Where in the name of the Gunpowder Plot did you pick up this?’ said his master.

It was given him by a person then waiting at the door, the man replied.

‘With a cloak and dagger?’ said Mr Chester.”

 

 

  • = „…servitorul îi aduse o bucăţică de hârtie, bine pecetluită în două locuri, pe faţa dinăuntru a căreia erau însemnate, cu litere destul de mari, cuvintele următoare: ‘Un prieten. Solicită consfătuire. Neîntârziat. Privat. Arde-o după ce vei fi citit-o.’

‘Pentru numele Conjuraţiei Prafului de Puşcă, unde-ai găsit asta?’, îl întrebă stăpânul lui.

Omul îi răspunse că i-a fost înmânată de o persoană care aştepta la uşă.

‘Cu o mántie şi-un pumnal?’, zise Dl. Chester.”

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *