„TIME IS …ENGLISH”: PARTICULARITATI DE INTREBUINTARE A UNOR ADVERBE POTENTIAL CONFUNDABILE ALE LIMBII ENGLEZE
21 februarie 2018
„TIME IS …ENGLISH”: CARACTERISTICI ALE UNEI SELECTII DE PRONUME INTEROGATIVE ALE LIMBII ENGLEZE
28 februarie 2018

„ANGLO-LOGOS” /XXI/ -23 FEBRUARIE, 2018

-O altă „enigmă” lexicală care alimentează sfera dezbaterilor şi a controverselor etimologice este expresia din registrul familiar al limbii engleze britanice: „Before you could say Jack Robinson„…şi aceasta, întrucât se pune sub semnul întrebării existenţa reală a vreunui personaj istoric cu numele Jack Robinson, care şi-ar fi putut …”împrumuta” identitatea şi …iuţeala de spirit, de mână sau de picior acestei expresii, traductibilă, în própriul nostru limbaj informal, prin: „într-o clipísau cât ai clipí/ în doi timpi şi trei mişcări/ cât ai bate din palme/ cât ai zice ‘peşte’/ ori cu iuţeala fulgerului„, …cu alte cuvinte:pe loc/ imediat/ iute/ rapíd/ repede/ neîntârziat sau (de) îndată.” Sau, dacă el va fi existat „în carne şi oase”, orice evidenţă solidă în acest sens s-a pierdut.

-Astfel, Jack Robinson poate face parte, tót atât de bine, din categoria personajelor legendare  precum Jack Frost, un bătrân arţăgos, „responsabil” cu instaurarea iernii şi a gerului năprasnic, specífic acestui anotimp (engl: frost) din mitologia anglo-saxonă şi vechile tradiţii folclorice din nordul Europei, sau Jack the Giant-Killer (‘Jack, omorâtorul de uriaşi‘), un flăcăiandru neînfricat, vânjos şi ager la minte din paginile unui foarte popular basm englez, erou vestit pentru răpunerea unor căpcăuni sângeroşi, în vremea domniei Regelui Arthur.

-Ceea ce se cunoaşte, însă, cu certitudine, este faptul că expresia se aflá în circulaţie spre sfârşitul secolului al 18-lea, una dintre atestările documentare în acest sens fiind un scurt fragment din romanul de factură romantică: ‘Evelina, or the history of a young lady’s entrance into the world’ (‘Evelina, sau povestea intrării în societate a unei tinere’), roman publicat, în anul 1778, sub semnătura autoarei engleze de romane satirice, jurnale şi piese de teatru, Fanny Burney (cunoscută şí sub numele de Madame Frances D’Arblay):

  • […]  ‘You must make him a soldier’, said the Captain.

[…]  ‘I’d do it as soon as say Jack Robinson.’

  • = […] ‘E músai să-l faci soldat’, zise căpitanul.

[…]   ‘Aş face-o fără préget.’

Sir John Robinson a fost locotenent al Turnului Londrei între anii 1660-1675. Unii lexicologi sugerează faptul că reputaţia nefastă a acestui comandant militar de a fi retezat capetele osândiţilor din Turn, fără a sta prea mult pe gânduri, ar putea reprezenta sursa expresiei, ceea ce nu este confirmat de nicio  atestare documentară. În plus, această origine prezumptívă nu explică decalajul de un secol dintre cariera „grábnic” tăietorului de capete, Sir John Robinson şi prima apariţie, în formă tipărită, a expresiei.

-Lexicograful, anticarul şi desenatorul englez, Francis Grose (1731-1791), care a avut avantajul de a fi trăit şi lucrat în perioada intrării în uz a expresiei, era de părere că expresia ar fi avut legătură cu numele unei persoane reale, aducând, în sprijinul afirmaţiilor sale, o explicaţie deosebit de pitorească. Astfel, în ediţia sa, din anul 1811, a ‘Dicţinarului de limbaj argotic’ (‘Dictionary of the Vulgar Tongue’):

  • Before one could say Jack Robinson: a saying to express a very short time, originating from a very volatile gentleman of that appellation, who would call on his neighbours, and be gone before his name could be announced.”
  • = „Before one could say Jack Robinson: o zicere folosită pentru a exprima un timp foarte scurt, şi care are, la origini, un domn foarte volatíl cu acest nume, care obişnuia să facă vizite vecinilor, dar se făcea nevăzut înainte de a-i fi anunţat numele.”

-Lipsa celui mai mic amănunt în legătură cu un anume excentric „domn foarte volatil„, pe nume Jack Robinson subminează, însă, încrederea în această definiţie, fíe ea şí de dicţionar …

*****

O limbă/ un mod de exprimare/ un discurs/ un enunţ, etc foarte greu de înţeles, dacă nu de-a dreptul neinteligibile sau íncomprehensíbile sunt desemnate, între altele, în limbajul familiar al limbii engleze, prin sintagma: „Double Dutch” (olandeză dublă„, în traducere textuală) sau, în própriul nostru limbaj informal:păsărésc/ păsăreáscă„. Trimiterea la gradul înalt de dificultate a limbii olandeze, sub toate aspectele, este evidentă. Şi totuşi, de unde interesul exprès al britanicilor faţă de ‘Dutch‘? Din două motive majore: comerţul şi războaiele.

-Se ştie că atât Anglia, cât şi Olanda (cunoscută şí sub denumirea: ‘The Netherlands’ = ‘Ţările de Jos’) au o puternică tradiţie maritimă, care datează din secolul al 16-lea. Anglia importá numeroase mărfuri din Olanda, pe care le etichetá cu atributul: ‘Dutch‘. Primul dintre aceste bunuri importate a fost ‘Dutch sauce(= ‘Sósul olandez‘), ori ceea ce se numeşte, astăzi: ‘Hollandaise‘. Un reputat cărturar din secolul al 16-lea, lingvistul, filologul şi lexicograful englez de origine franceză, Claudius Hollyband, făcea referire la acest preparat culinar în cuprinsul cărţii sale: ‘French Schoole Maister’ (‘Dascălul de franceză’), publicată în anul 1573:

  • ‘Will you eate of a Pike with a high dutche sauce?’
  • ‘Ce-ai zice de-o ştiúcă, pe lângă ea cu niscaivá sos olandez?

-Această sintagmă cu emblema ‘Dutch‘a fost urmată de numeroase altele, ca de exemplu: Dutch cheese (‘brânză/ caşcaval olandez‘) -termen întrebuinţat, pentru prima oară, în anul 1700-; Dutch barn (‘şúră/ şoprón olandez‘) -1742; Dutch hoe (‘sápă/ săpălígă olandeză‘) -1742; Dutch oven (‘oală de gătit tradiţională olandeză, din fontă, cu pereţi groşi şi capac etanş‘), etc.

 

-Războaiele anglo-olandeze din secolele al 17-lea şi al 18-lea au avut consecinţe …”belicoáse” şi la nivelul vocabularului limbii engleze. În urma acestor conflicte armate, englezii şi-au adăugat, pe parcurs, în tezaurul lexical, numeroase expresii prin care îşi portretizează inamicii într-o lumină delóc măgulitoare, cel mai adesea drept meschini şi „zgârie-brânză” (engl: „skinflints”) sau „beţivani” (engl: „drunkards”). Firul conducător al tuturor acestor expresii peiorative, purtând pecetea ranchiúnei engleze a acelor vremuri, constá în aceea că órice avea atributul: ‘Dutch‘ reprezenta opúsul a ceea ce ar fi trebuit să fie…  Iată şí câteva exemple din această categorie de cuvinte şfichiuitoare:

  • Dutch bargain (‘târg olandez‘) = „o înţelegere/ învoială făcută/ încheiată sub influenţa licorilor báhice” -sintagmă atestată documentar, pentru prima oară, în anul 1654;
  • Dutch defence (‘apărare olandeză‘) = „apărare în faţa instanţei de judecată, aşa-numită: ‘simulată’, în cadrul căreia inculpatul solicită clemenţă, făcând uz, fără niciun scrúpul, de sperjúr” -1749;
  • Dutch comfort (‘confort olandez‘) = „consolare mínimă, în sensul împăcării cu idéea că lucrurile ar fi putut sta şí mai rău” -1796;
  • Dutch metal/ Dutch gold (‘metal/ aur olandez‘) = „un aliaj ieftin/ fără valoare, care imită aurul” -1825;
  • Dutch courage (‘curaj olandez‘)= „bravúră/ bravádă stridentă, indusă de consumul exagerat de băuturi alcoólice” -1826 …sau:
  • Dutch treat (‘trataţie olandeză‘) = „practic, o fálsă trataţie, întrucât fiecare comeseán îşi plăteşte propria consumaţie” -1887.

-Acestor sintagme li se adaugă şí: ‘Double Dutch‘. Războaiele anglo-olandeze au devenit istorie, iar cele două foste ţări beligerante întreţin, la ora actuală, relaţii cât se poate de amiabile. Cu toate acestea, în acest punct trebuie menţionat un alt motiv în virtutea căruia englezii au întreţinut, vreme îndelungată, stereotipurile lexicale ostile la adresa olandezilor: este vorba despre raporturile dintre Marea Britanie şi marii săi rivali militari din secolul al 20-lea: germanii.

-‘Dutch‘ era, la origini, termenul genéric folosit pentru a-i desemna atât pe germani, cât şi pe olandezi, denumiţi, în mod oficial: Hollanders. ‘High Dutch(‘olandeza superioară‘) era limba vorbită în sudul Germaniei, iar ‘Low Dutch(‘olandeza inferioară‘), cea vorbită în Ţările de Jos (‘The Netherlands’).

-‘Double Dutch‘ este, de fapt, termenul sinoním pentru ‘High Dutch‘: în această calitate, este considerat de către lexicologi ca fiind un apelativ ireverenţios, atribuit mai curând germanilor decât olandezilor, cu toate că este puţin probabil ca această distincţie să fi fost conştientizată ca atáre de către marinarul de rând din secolul al 18-lea, bunăoară. Compozitorul, dramaturgul, romancierul şi actorul britanic, Charles Dibdin (1745-1814) a fost, după toate aparenţele, primul autor care a făcut aluzie la caracterul incomprehensíbil al acestei limbi, în cuprinsul antologiei sale de cântece: ‘Collected Songs’, publicată în anul 1790:   

  • ‘Why, I heard our good chaplain palaver one day,

About souls, heaven, mercy and such…

And, my timbers! what lingo he’d coil and belay,-

Why, ‘twas just all as one as High Dutch.’

  • = ‘Pe bunul nostru capelán îl ascultai deúnăzi grăind, cu vorbe multe,

Despre a sufletului căi, şi céruri, îndurare, şi mai câte…

Da’ péştii mă mănânce! áste ziceri toate, atât le-ntortoché şi bolmojí,

Cum núma’n păsăreásca olandezai pomení.’

-În paginile volumului: ‘Travels of Four Years and a Half in the United States of America’ („Călătoríi de  patru ani şi jumătate în Statele Unite ale Americii’), volum scris de către călătorul şi literatul englez, John Davis (1774-1854), şi publicat în anul 1803, a fost descoperit cel mai timpuriu exemplu de text în care figurează sintagma: ‘Double Dutch‘. Aici, un personaj care vorbea în limba galeză a primit o întrebare firească din partea unui ascultător contrariat:

  • ‘Mr Adams – What devil language is that? Is it double Dutch coiled against the sun?’
  • = ‘D-le Adams, ce drăcovenie de limbă mai e şi asta? O fi olandeza păsărească răsucită ca nelúmea?’

-„Coil„, prezent în ámbele citate de mai sus, verb traductibil, altminteri, prin: „a bobiná/ a încolăcí/ a înfăşura/ a rulá/ a spiralá sau învârtí în spirală„- face trimitere la colacii de parâ (= frânghie sau odgón de uz marinăresc) de la bordul corăbiilor. Mateloţii numeau înfăşurarea parâmelor pe cilindrul rotitor în sens invers acelor de ceasornic: ‘coiling against the sun(‘înfăşurarea [parâmelor] în răspăr faţă de soare‘, în traducere literală). Or ‘Double Dutch‘ era echivalentul lingvistic al unor astfel de odgoane rulate defectuós. De altfel, în majoritatea fragmentelor timpurii de text, expresia ‘Double Dutch‘ apare în forma completă: ‘Double Dutch coiled against the sun‘. Aşa încât, specialiştii consideră că se poate afirma, fără teama de a greşi, că ‘Double Dutch‘ era „eticheta” pusă limbii olandeze, cea atât de întortocheată, şi, prin extensie, oricăror alte limbi sau exprimări la fel de exasperant de greu de înţeles şi …”digerat”.

Double-Dutch mai este şí o altă denumire pentru „skipping(„săritul córzii„), joc pentru copii în care se folosesc două coarde. Prestigioasa folcloristă britanică, Alice Bertha Gomme (1853-1938), pionier în sfera studiilor consacrate jocurilor pentru copii, menţiona această denumire în cuprinsul lucrării sale, intitulată: ‘The Traditional Games of England, Scotland and Ireland’ (‘Jocurile tradiţionale din Anglia, Scoţia şi Irlanda’), publicată în anul 1894.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *