„TIME IS …ENGLISH”: UN EXEMPLU DE SCRISOARE COLOCVIALA
24 ianuarie 2018
„TIME IS …ENGLISH”: FORMULE DE TOP IN IERARHIA CELOR MAI UZUALE EXPRESII DIN LIMBA ENGLEZA BRITANICA ACTUALA
31 ianuarie 2018

„ANGLO-LOGOS” /XIX/ -26 IANUARIE, 2018

-O expresie prin excelenţă „autoritară”, graţie „forţei” conjugate a celor doi termeni constitutivi este: „to be at someone’s beck and call„.

-Substantivul ‘call‘ este folosit, aici, în accepţia lui comună de: „chemare/ strigare/ sau convocare” (verbul corespondent având acéeaşi formă: ‘to call‘). Mai interesant, însă, este cazul lui ‘beck‘, termen care, deşí figurează, cel mai probabil, în uzanţa limbii engleze încă din secolul al 14-lea, este întrebuinţat, la ora actuală, exclusiv în contextul expresiei: „beck and call„.

-‘Beck‘ (aici în ipostază de substantiv) este, aşadar, forma abreviată sau prescurtată a verbului ‘to beckon‘, care se defineşte prin: ‘a face semn cuiva printr-o mişcare tacítă, specifică, a capului, a mâinii sau a degetului, cu scopul de a-i indica să răspundă prompt unei solicitări/ unei comenzi/ sau unui ordin‘ …de unde înţelesul metaforic al expresiei, şi anume:a fi (în întregíme) la cherémul/ la discreţia/ ori la dispoziţia cuiva// a asculta sau a se supune orbeşte cuiva  …în echivalare familiară, cu accente múlt mai dramatice sub aspectul obedienţei faţă de o persoană manipulatoare:a se face préş în faţa cuiva„.

-Chiar dacă lingviştii sunt de părere că sintagma „beck and call” se folosea încă din secolul al 14-lea, príma ei întrebuinţare atestată a fost descoperită în paginile unicului volum de poeme ale autoarei Emilia Lanyer (născută Aemilia Bassano /1569-1645/: príma femeie engleză care s-a afirmat, graţie acestei creaţii, în calitate de poet profesionist), volum intitulat: ‘Salve Deus Rex Judaeorum’, şi publicat în anul 1611:

  • ‘The Muses do attend upon your Throne,

With all the Artists at your beck and call‘.

  • = ‘Muzele Trónu-ţi înconjoáră,

Cu tóţi Artiştii la a ta poruncă‘.

-Ceea ce aduce expresia în atenţia etimologilor este confuzia care se face, uneori, între aceasta şi sintagma: ‘beckon call‘, care reprezintă, de fapt, o simplă percepere greşită a sintagmei „beck and call„. Greşeala se justifică prin aceea că nimeni nu mai foloseşte astăzi cuvântul de síne-stătător: ‘beck‘, în vreme ce ‘beckon‘ este un termen curént. Mai mult, chiar dacă etimologii nú dau sintagmei ‘beckon call‘ girul apartenenţei en titre la vocabularul limbii engleze, sondaje recente, efectuate în rândul utilizatorilor limbii engleze, relevă faptul că ea câştigă teren.

-Percepţia auditivă eronată s-a transferat şí în scris, iar această ortografiere „cu probleme” a început, conform cercetătorilor, la începutul secolului al 20-lea, în S.U.A. Concludent în acest sens este un citat dintr-un articol publicat, în luna mai, 1929, în paginile ziarului californian: ‘The Modesto News-Herald’:

 

  • ‘A crowd of several hundred people heard a stirring address by B.W. Gearhart, Fresno attorney and American Legion official. „Down through the history of American wars, from the Revolutionary to the recent World conflict”, the speaker declared, „America always has had at its beckon call men who would give their all for their country, that people might enjoy peace and freedom” ‘.

 

  • = ‘O mulţime de mai multe sute de oameni au ascultat un discurs electrizant, susţinut de B./Bertrand/ W. Gearhart, avocat din Fresno şi reprezentant oficial al Legiunii Americane (b: organizaţie a veteranilor de război constituită la Paris, în anul 1919, de către un grup de ofiţeri-mémbri ai Forţelor Expediţionare Americane, AEF). „De-a lungul istoriei războaielor americane, de la conflictele revoluţionare până la recenta Conflagraţie Mondială”, a declarat vorbitorul, „America a avut mereu în slujba sa oameni dispuşi de a renunţa la tót pentru patria lor, pentru ca poporul să se bucure de pace şi libertate” ‘.

-Această formă coruptă a sintagmei „beck and call” mai apare, sporadic, şí în publicaţii recente, ca, de pildă, în paginile ziarului londonez, ‘Daily Mirror’:

 

  • „He [football manager Dick Advocaat] told me what he was particularly looking forward tó when he comes to Scotland, and thát’s having the entire Scottish press at his beckon call and I promised he won’t be disappointed”.

 

  • = „El [antrenorul de fotbal /olandez/, Dick Advocaat] mi-a dezvăluit cé îl face să aştepte cu mare interes venirea în Scoţia, şi anume să aibă întreága presă scoţiană la picioarele lui, iar eu i-am promis că nu va fi dezamăgit”.

-Doar pe motiv că sintagma ‘beckon call‘ se bazează pe o percepere auditivă greşită nú înseamnă că ea n-ar putea fi acceptată, într-o zi, ca parte cu drepturi deplíne a vocabularului limbii engleze, ca, de altfel, şí în cazul altor expresii folosite, în mod curent, incorect, dar care, în ciuda acestui „deficít de imagine” au devenit parte integrantă a vocabularului. Totuşi, după cum remarcá, în cheie umoristică, unul dintre etimológii care au studiat acest fenomen lexical, se speră ca ‘beckon call‘ să aibă parte de o „moarte naturală”, şi aceasta nú pentru că reprezintă, în mod fundamental, o eroare de ortografíe, ci întrucât adoptarea acestei forme ar însemna ca micuţul şi simpaticul cuvânt: ‘beck‘ să-şi dea „obştéscul sfârşit”…

*****

-Forţa de sugestie, ca şi savoarea umoristică a expresiei verbale, colocviale, britanice: „to have a bee in one’s bonnet” vorbesc de la síne, având în vedere traducerea textuală a acesteia: „a avea o albină/ un bondar/ sau un bărzăúne în bonetă/sau, prin extensie: …sub pălărie ori sub tichíe„. Este suficient să ne imaginăm bâzâitul sâcâitor al micii, dar vajnicei insecte, captivă sub acoperământul capilar al cuiva, cu toată starea de agitaţie inerentă pentru cel în cauză, pentru a avea reprezentarea lexicală exactă, în plan metaforic, a acestei imagini: „a avea…/ sau a fi bântuit de o fixaţie/ maníe sau obsesiesau  (de) o idée fixă/ ori obsesivă„…în registrul nostru popular de limbaj:a avea păsăréle/ sau gărgăúni la cap„.

-Prima atestare a expresiei, în forma: ‘bee in his bonnet‘ a fost descoperită în volumul de ‘Scrisori’ (‘Letters’), publicat în anul 1790, al autorului de imnuri englez, Reverendul Philip Doddridge (1702-1751):

 

  • ‘I suppose you have heard of Mr. Coward’s pranks. He has, as the Scotch call it, a Bee in his Bonnet.’

 

  • = ‘Presupun că aţi auzit de farsele D-lui Coward. Are, după cum zic scoţienii, un bărzăúne sub tichíe‘.

-Trimiterea la Scoţia ar putea indica faptul că expresia este de origine scoţiană. Existá un vechi obicei ca bărbaţii să poarte un fel de tichíi, dar aceste tipuri de acoperământ al capului ieşiseră din uzanţa vestimentară engleză în perioada apariţiei expresiei, ele continuînd să fie, însă, folosite în Scoţia.

-O formă a acestei expresii -deşi contextul în care figurează este oarecum ambíguu, lăsând loc de interpretare cu privire la „obiectul” căutării: iubitul sau insecta-, figurează în poemul ‘The Mad Maid’s Song’ (‘Balada Fecioarei Nebune’), creaţie, din anul 1648, a poetului liric şi clericului englez, Robert Herrick (1591-1674):

  • ‘[…]   For pity, sir, find out that bee

Which bore my love away.

 

I’ll seek him in your bonnet brave,

I’ll seek him in your eyes;

Nay, now I think they’ve made his grave

I’ th’ bed of strawberries.’

 

  • = […] ‘Áibi milă, domn al meu, şi áflă-acel tăúne

Ce drágu-mi izgoní departe.

 

Eu însămi vá să-l caut sub al tău falnic acoperământ,

În óchii-ţi am să-l caut;

Dar nu, căci lui, mormânt socot că îi făcúră

În câmpul de căpşúne.’

*****

-Originea expresiei verbale idiomatice: „to be/ to get browned off” nu este nici pe departe la fél de evidentă precum popularitatea ei în uzanţa curentă, mai exact, în registrul informal al limbii engleze britanice. Şi totuşi, cercetătorii asídui din sfera etimologiei engleze au căutat sursele posibile ale acestei expresii …”colorate”, dacă avem în vedere sensul própriu al adjectivului „brown„, şi anume:maró„. Ea are, asadar, accepţia de: „plictisit/ deprimat/ trist/ abătut/ apátic/ posomorât„, ori ceea ce noi numim, în própriii noştri termeni familiari: „plouat/ pleoştít/ sastisít/ sau lehămesít„, respectiv prin expresiile informale: „a i se înecá corăbiile/ a nu-i fi boii acasă/ ori a sta ca o curcă plouată„.

-„Browned off” este asociată, cel mai adesea, cu limbajul militar, argotic, din uzanţa forţelor armate britanice, în special cel al Forţelor Aeriene ale Regatului Unit (RAF) şi se consideră, în general, că datează din perioada celui de-al II-lea Război Mondial. Nu pare să existe, însă, nicio evidenţă documentară concludentă în sprijinul acestei asocieri.

-De unde opţiunea pentru „brown„? Teoriile avansate de cercetători sunt pur speculative, nefiind susţinute de nicio evidenţă scrisă. Printre aceste prezumpţii figurează, de pildă, faptul că, în accepţie strict literală, prin acţiunea unui agent termic (foc, soare, etc), legumele, fructele, zahărul, pielea umană, ş.a.m.d. capătă culoarea maroníe bine ştiută, …de unde, prin extensie metaforică, opţiunea pentru această culoare neutră -ea însăşi rod al transformării indúse de combinarea altor culori- pentru a definí, în esenţă, starea de apatíe.

-În secolul al 19-lea, expresia era întrebuinţată cu înţelesul de: „distrus/ deteriorat/ compromis/  stricat(engl: ‘ruined‘); „devenit nefolositor sau inutilizabil(engl: ‘rendered useless‘). Ea figurează, bunăoară, cu acest înţeles, într-un articol publicat în ziarul ‘The Oxford Journal’, în luna septembrie, 1883,  pe tema recoltei de fructe din Canterbury, Kent:

  • „Fortunately, the weather has been damp and cool… because otherwise the remaining fruit would have been browned off, rendered useless.”

 

  • = „Din fericire, vremea a fost umedă şi răcoroasă …pentru că, altminteri, fructele rămase ar fi fost compromise pe de-a-ntrégul.”

-Lucrurile devin şí mai confuze dacă avem în vedere semnificaţia, aflată la polul opús expresiei „browned off„, a unei foarte populare, în limba engleză, sintagme informale, cu tentă umoristică, şi anume:brownie points„, ceea ce noi echivalăm prin: „bile/ sau puncte albe„, în sensul, evident, metaforic, al unei recunoaşteri verbale sau imaginare acordată cuiva care face fapte bune ori se străduieşte să-i mulţumească sau să-i satisfacă pe cei din jur prin acţiunile sale.

-Mai există, însă, în acélaşi registru informal al limbii engleze britanice actuale, álte două expresii verbale sinonime, considerate, îndeobşte, tót ca parte a uzanţei lexicale militare, şi anume: ‘brassed off‘, respectivcheesed off‘. Níci ele nu se referă, însă -etimologic vorbind- la nimíc specific (níci la monezile din cupru /engl: ‘brass/, chiar dacă ele sunt de culoare evident brun-roşiatică, şi níci la …brânză /engl:’cheese/, care, poate căpăta, altminteri, prin învechire, şí nuanţe de maró).

-Una dintre primele apariţii, în formă scrisă, ale expresiei verbale: „browned off” a fost descoperită într-un număr din luna martie, 1941, al publicaţiei ‘The Western Gazette’, din Somerset, Anglia, şi care citá o scrisoare din partea unui soldat al Regimentului Regal de Călăráşi Voluntari din Wiltshire (venind, astfel, în sprijinul teoriei care acreditează originea militară a expresiei):

  • ‘We are still miles from any real civilization and at nights we get a bit browned off.’

 

  • = ‘Ne aflăm, încă, la sute de mile depărtare de orice civilizaţie reală, iar pe timpul nopţii ne cam plictisim.’

 

-Dincolo de ipotezele pitoreşti care, oricât de rezonabile, rămân, totuşi, neconfirmate de atestări documentare, poate cea mai plauzibilă, sau, dacă vrem, lógică explicaţie pentru înţelesul global al expresiei: „browned off” este prezenţa particulei verbale: ‘off‘, evocatoare, între altele, a ideii generale de: „detaşare/ desprindere„, …în acest caz, de:plictiseală/ tristeţe, etc„, ceea ce, în fond, semnifică tót „desprinderea” de o stare/ atitudine/ sau comportament standard de normalitate.

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *