„TIME …IS ENGLISH”: „O  SĂRBĂTOARE INTER-CULTURALĂ: ZIUA SFÂNTULUI ANDREI -SIMBOLURI ŞI   TRADIŢII   NAŢIONALE”
28 noiembrie 2018
„TIME IS …ENGLISH”: „PREPARATIVE DEVOTIONALE SI LAICE IN ASTEPTAREA CRACIUNULUI, IN CULTURA BRITANICA”
5 decembrie 2018

‘ANGLO – LOGOS’ 34 -30 NOV., 2018

-Ca majoritatea covârşitoare a expresiilor idiomatice ale limbii engleze, în particular, ‘Kettle of fish‘ este „maestră în arta disimulării”, sub aspectul semnificaţiilor de profunzime, desigur.

-Această expresie familiară se întâlneşte, de obicei, în variantele: ‘a fine kettle of fish‘; ‘a pretty…/ sau a nice kettle of fish‘ şi nu are, în niciun caz, accepţia proprie de: *”o frumuseţe…/ sau o minunăţie de tavă cu peşte”, aşa cum ar fi, poate, tentaţi să creadă vorbitorii mai puţin avizaţi de limba engleză. În realitate, este vorba despre: „o stare de lucruri…/ sau o situaţie foarte complicată ori dificilă/ confuză/ încâlcită/ sau încurcată// o încurcătură teribilă ori de nedescris” …sau, în propriul nostru limbaj informal:mare daravéori halimá” …prin extensie: mare bătaie de cap„.

-Ea nu trebuie confundată cu: ‘a different…/ another…/ a whole-new…/ sau a whole other kettle of fish‘, expresie care înseamnă: „o alternativă// sau un lucru total diferit” …ori ceea ce noi numim, în limbaj familiar: „altă mâncare de peşte/ sau altă gâscă-n altă traistă„.

-Nici substantivul ‘kettle‘ nu este ceea ce pare, la prima vedere, în cadrul acestei …”poznaşe” expresii idiomatice. Altfel spus, el nu desemnează, aici, emblematicul „ceainic” din cultura engleză a ceaiului, ci tava/ sau tigaia de format lung, folosită, secole de-a rândul, pentru prepararea, prin fierbere -engl: poaching, a somonului întreg, aşa-numita: ‘fish-kettle(pl: ‘fish-kettles‘).

-Sintagma ‘kettle of fish‘, în sens propriu, este listată în mai multe lucrări de referinţă datând din anul 1745, iar mai târziu, figurează în cuprinsul volumului de călătorii, intitulat: ‘A Tour in England and Scotland’ (‘Un circuit al Angliei şi al Scoţiei’), şi publicat în anul 1785, sub semnătura pastorului, istoricului şi scriitorului scoţian, William Thomson /1746-1817/, cunoscut, cel mai adesea, sub pseudonimul Captain Thomas Newte:

* ‘It is customary for the gentlemen who live near the Tweed to entertain their neighbours and friends with a Fête Champêtre, which they call giving ‘a kettle of fish‘. Tents or marquees are pitched near the flowery banks of the river… a fire is kindled, and live thrown into boiling kettles.’

* = ‘Se obişnuieşte printre domnii cu dare de mână ce locuiesc în împrejurimile râului Tweed /=unul dintre cele mai bogate în somon râuri ale Marii Britanii, în lungime de 156 km, care traversează regiunea de frontieră dintre Scoţia şi Anglia/ …să-şi distreze vecinii şi prietenii cu o

Fête Champêtre –serbare câmpenească-, pe care o pun la cale în jurul unei ‘tăvi cu peşte‘. Se ridică, astfel, pe ţărmurile înflorite ale râului, corturi sau adăposturi mai spaţioase… se aprinde un foc şi se aruncă, mai apoi, somonul, de viu, în tăvile cu apă clocotită.’

-Întâmplător, ambele înţelesuri ale verbului ‘poach‘, şi anume: a pescui sau vâna ilegal/ sau a braconá(‘steal game‘ = „a fura vânat”), respectiv:a găti prin fierbere în apă” derivă din verbul francez: ‘pocher‘, care înseamnă: „a pune într-un sac”. Accepţia de „furat al vânatului” este, în mod evident, legată de acţiunea de punere a acestei prăzi, capturată fraudulos, în saci. În schimb, „gătitul prin fierbere” este mai puţin intuitiv, fiind asociat, cel mai frecvent, cu reţeta culinară de spargere a ouălor în apă fiartă (aşa-numitele, şí în limba română: „ouă poşáte„).

-Nu există niciun motiv evident în virtutea căruia un banal obiect de bucătărie a fost desemnat drept sursă a unei expresii cu accepţia de: „încurcătură”. Poate fi vorba, totuşi, despre o aluzie la vălmăşagul de oase, capete şi piele rămase în fish-kettles după consumarea peştilor. Se pare că sintagma ‘kettle of fish‘ a fost aleasă –nu se ştie de ce– drept sinonim pentru ‘state of affairs (= stare de lucruri„) sau, pur şi simplu, pentru ‘thing‘ (= „lucru/ sau chestiune„).

-Specialiştii indică, între cele mai timpurii exemple de întrebuinţări ale expresiei, şi care evidenţiază accepţia de „încurcătură”, două scurte fragmente din: ‘The History of the Adventures of Joseph Andrews’ (‘Istoria aventurilor lui Joseph Andrews’), unul dintre primele romane din limba engleză, creaţie -publicată în anul 1742- a romancierului şi dramaturgului englez, Henry Fielding /1707-1754/:

* «‘Here’s a pretty kettle of fish‘, cries Mrs. Tow-wouse.»

* = «’Mare dandaná mai e şi asta’, strigă D-na Tow-wouse.»

respectiv, în paginile romanului picarésc: ‘Tom Jones’, publicat în anul 1749:

* ‘Fine doings at my house! A rare kettle of fish I have discovered at last.’

* = ‘Fáine trebşoare se mai petrec în casa mea! Dădúi, în cele din urmă, peste nişte iţe fără seamăn de-ncâlcite.’

*****

-‘Kettle‘, de această dată în binecunoscuta accepţie de: „ceainic/ sau ibric” intră în alcătuirea unei alte expresii idiomatice, cu valoare proverbială şi încărcătură ironico-umoristică. Este vorba despre: ‘The pot calling the kettle black‘, …în traducere textuală: Ceaunul/ oala/ sau tuciul îi strigă ibricului că-i negru/ ori negricios sau:Ceaunul îl face tuciuriu pe ibric„.

-Savuroasa expresie proverbială are, desigur, o semnificaţie de profunzime; altfel spus, este întrebuinţată în scopul de a scoate în evidenţă ipocrizia sau făţărnicia, dublată de mulţumirea de sine şi infatuarea/ trufia ori vanitatea cuiva care îl critică/ sau incriminează pe altcineva pentru defecte/ greşeli/ slăbiciuni/ ori vicii de comportament, atitudine, etc pe care le are/ sau manifestă el însuşi ori de care se face el însuşi vinovat. Limba română are, fireşte, propriile echivalări, la fel de spumoase şi sugestive: „Râde ciob de oală spartă„; „Râde dracul de porumbe negre şi pe sine nu se vede„, sau:Vede paiul din ochiul altuia, dar nu vede bârna din ochiul lui„. Unul dintre echivalentele engleze ale acestui proverb are forma: ‘People who live in glass houses shouldn’t throw stones‘. = „Cei ce locuiesc în case de sticlă n-ar trebui să arunce cu piatra„.

-Există două interpretări metaforice ale acestei expresii, pornind de la nişte fenomene concrete, dintre care cea dintâi este, după cum se va vedea, cu mult mai aproape de conotaţia expresiei:

-Prima interpretare se referă, aşadar, la faptul că atât fundurile ceaunelor, cât şi cele ale ibricelor din fontă se înnegresc la contactul cu focul, de unde „tendinţa ipocrită” a ceaunului de a pune doar pe seama ibricului punctul vulnerabil comun, altminteri, amândurora.

-Conform celei de-a doua interpretări, mai subtilă, ceaunul, aşezat direct pe jar, se acoperă de funingine, în vreme ce ibricul rămâne curat şi lucios (fiind pus doar pe cărbuni): or atunci când ceaunul ia ceainicul în „derâdere” pe motiv că este negricios, ar fi vorba despre reflectarea, pe suprafaţa lucioasă a ceainicului, a propriei imagini, pe care o vede ceaunul acoperit de funingine, „criticând”, astfel, ibricul pentru un cusur care, de fapt, nu-i aparţine…

-Dincolo de aceste interpretări, mai mult sau mai puţin fanteziste, ceea ce trebuie reţinut este sensul figurat de ipocrizie, evidenţiat, în această manieră de o plasticitate deosebită, de către expresia-proverb.

-Expresia îşi are originea în capodopera romanescă a lui Miguel de Cervantes: ‘Don Quijote’ (engl: ‘Don Quixote‘), sau, cel puţin, în versiunea engleză a acestui roman emblematic al literaturii spaniole şi universale, realizată de traducătorul englez, Thomas Shelton, şi publicată în anul 1620: ‘Cervantes Saavedra’s History of Don Quixote’ (‘Istoria aventurilor lui Don Quijote, de Cervantes Saavedra’):

* «You are like what is said that the frying-pan said to the kettle: ‘Avant, black-browes‘.»

* = «Eşti precum se povesteşte că i-ar fi zis tigaia ceainicului: ‘Avant, sprâncene-negre‘.»

-Primul autor căruia i se atribuie folosirea expresiei în limba engleză este nobilul englez,William Penn /1644-1718/ –fondatorul coloniei engleze din America de Nord, Provincia Pennsylvania-, în cuprinsul cărţii sale, intitulată: ‘Some Fruits of Solitude’ (‘Unele fructe ale singurătăţii’), publicată în anul 1693:

* ‘If thou hast not conquer’d thy self in that which is thy own particular Weakness, thou hast no Title to Virtue[…]. For a Covetous Man to inveigh against Prodigality; an Atheist against Idolatry; a Tyrant against Rebellion, or a Lyer against Forgery, and a Drunkard against Intemperance, is for the Pot to call the Kettle black.’

* = ‘Dacă nu-ţi vei fi înfrânt, pe dinlăuntru, propria-ţi Nevolnicie, nu eşti îndreptăţit să nădăjduieşti spre rangul de Virtute[…]. Căci un Hulpav ce se-apucă să-mproaşte cu venin Risipa; un Ateu, Idolatria; un Tiran, Răzvrătirea sau un Mincinos, Înşelăciunea şi un Beţivan, Lipsa de Cumpătare sunt aşişderea unui hârb ce-şi râde de-o oală zdrumicată.’

The pot calling the kettle black este, aşadar, una dintre expresiile limbii engleze care lansează un avertisment, în maniera súi-géneris a proverbelor, cu privire la viciul ipocriziei şi al automulţumirii. Între corespondentele biblice ale acesteia, figurează, bunăoară, ‘Matei 7:5’ (‘Matthew 7:5’), din ‘Versiunea King James’ a Evangheliilor, publicată în anul 1611:

* ‘Thou hypocrite, first cast out the beam out of thine own eye; and then shalt thou see clearly to cast out the mote out of thy brother’s eye.’

* = ‘Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, și atunci vei vedea deslușit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.’

sau ‘Ioan 8:7’ (‘John 8:7’):

* ‘He who is without sin, cast the first stone.’

* = ‘Cel fără de păcat să arunce primul piatra.’

William Shakespeare a exprimat o idee asemănătoare într-un vers din tragedia ‘Troilus and Cressida’, publicată în jurul anului 1606:

* ‘The raven chides blackness.’

* = ‘Corbul dojeneşte negriciunea.’

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *