Bilet de îmbarcare spre… Tulcea şi apoi către Olanda, la Amsterdam
7 octombrie 2018
Orașul în lume
11 octombrie 2018

AMSTERDAM – 2

Turiştii care îşi doresc să ajungă în Amsterdam, trebuie să ştie dinainte că spiritul ce îl vor întâlni aici, nu este deloc uşor de înţeles. De altfel, această realitate este valabilă pentru întreg teritoriul Olandei. Aici, nu prea există lucruri spuse pe jumătate şi nici tabuuri, adică ori este alb ori negru. Olandezii sunt direcţi, nu au exces de pudoare şi, în general, nu prea sunt dispuşi să accepte compromisuri. Pentru ei libertatea este un fel de bogăţie naţională. O demonstrează cel mai bine ferestrele lor lipsite de perdele, prin care poate privi oricine.

 

* * *

 

Oraşul Amsterdam este renumit atât pentru arhitectura sa (aici se găsesc câteva mii de monumente arhitectonice), dar şi pentru atmosfera calmă pe care o degajă. Cât despre canalurile sale (a căror construcţie a început în 1612), acestea măsoară cu aproximaţie 100 de kilometri lungime şi împart suprafaţa oraşului vechi în mai multe insuliţe, care comunică între ele prin peste 1000 de poduri.

În plus, viaţa artistică şi bogată menţine Amsterdamul în rândul marilor capitale culturale ale lumii.

 

* * *

 

O parte din canalurile din Amsterdam, au fost adăugate din anul 2010 pe Lista Patrimoniul Mondial UNESCO, ca un exemplu de urbanism. Întreg sistemul de construcţii, completat cu diguri şi faţade, a supravieţuit foarte bine timpului, devenind nu doar o atracţie pentru turişti, ci şi o lecţie deschisă din care se poate învăţa cum o aşezare, apelând la ingeniozitate, se poate dezvolta şi transforma într-un oraş lider al Europei.

Canalurile Amsterdamului (ce poartă denumiri pline de semnificaţii) sunt dispuse în cercuri concentrice, cele mai mici aflându-se în centru. Keizersgracht a fost numit după împăratul Maximilian I, Prinsengracht şi-a luat denumirea de la prinţul Wilhelm de Orania iar Herengracht este canalul patricienilor.

 

* * *

Amsterdam este vestit nu doar pentru canalurile sale, ci şi pentru numărul mare de poduri, fiind uneori numit când „Veneţia Nordului”, când „Oraşul celor 1000 de poduri”. Unul dintre cele mai cunoscute este „Podul subţirel”, de tipul basculant, ce poate fi uşor recunoscut după lemnul său vopsit în alb. Originile sale au şi o poveste. Se spune că în această zonă au locuit la un moment dat două surori, fiecare pe câte un mal. Pentru că doreau să se vadă zilnic şi nu le convenea deloc să ocolească drumul, au construit după posibilităţile lor, un podeţ firav şi mic, de unde şi numele „Podul subţirel”. Nu ştim cât este adevăr şi cât ficţiune în cele relatate, însă cu siguranţă ştim că podul oferă o privelişte minunată, odată cu lăsarea întunericului, când acesta este luminat de numeroase becuri.

 

* * *

 

Oraş acvatic prin definiţie, Amsterdam dispune şi de câteva plaje urbane. Dacă vă doriţi o oarecare intimitate, alegeţi Plaja de Sud, cu o fâşie de nisip şi o terasă frumoasă cu şezlonguri, însă dacă vă plac petrecerile şi muzica, atunci îndreptaţi-vă către Plaja de Nord. Iar dacă ţineţi neapărat să vă relaxaţi pe o plajă autentică, o să o găsiţi la aproximativ 30 de km de Amsterdam. Poartă numele de Riviera Olandeză şi ajungeţi la ea cu trenul din Gara Centrală spre Haarlem, apoi schimbaţi spre Zandvoort.

 

* * *

 

În Amsterdam centrul medieval este una din zonele apreciate de turişti, iar Piaţa Dam este cel mai interesant loc al său, unde de-a lungul timpului, s-a decis soarta oraşului. De altfel despre ea se poate spune că este responsabilă pentru denumirea aşezării cu numele de Amsterdam. Fiindcă pe la sfârşitul secolului XIII, aici a fost ridicat un baraj (dam) peste râul Amstel, făcând astfel legătura între aşezările risipite pe cele două maluri ale apei.

Piaţa Dam se întinde în faţa Palatului Regal, de la ea începe renumita promenadă Karlvestraat (o stradă cu case vechi şi magazine exclusiviste), iar în apropiere veţi găsi sediul din Amsterdam al Muzeului figurilor de ceară Madame Tussaud’s. Majoritatea turiştilor aleg să-i treacă pragul pentru a se fotografia alături de capete regale sau de staruri ale muzicii internaţionale.

În sucursala din Amsterdam, vă veţi „întâlni” cu Lady Diana şi regina Beatrix, Elvis Presley, Charlie Chaplin, Dalai Lama şi chiar celebra Madame Tussaud, sculptoriţa în ceară al cărei nume este astăzi probabil cel mai cunoscut publicului larg, decât cel al clasicilor renascentişti. Dar cum a ajuns în situaţia de a căpătat o asemenea dexteritate în realizarea chipurilor umane ? Ei bine, Madame Tussaud (care a trăit o lungă perioadă de timp în Elveţia) a fost menajera unui doctor. De la el a învăţat anatomie, dar şi cum să modeleze ceara, deoarece medicul îşi realiza singur modelele pentru cursuri. Toate acestea aveau să o ajute mai târziu, când în timpul Revoluţiei Franceze a fost cât pe ce să fie executată. A fost salvată de renumele său căpătat deja, ba mai mult, a primit comanda de a realiza măştile mortuare ale unor condamnaţi celebri: regina Maria Antoaneta sau Robespierre.

 

* * *

Suntem la Amsterdam, în Olanda, fapt pentru care oricât am încerca, nu putem uita de Muzeul Lalelelor, fondat şi sponsorizat de către o companie locală. Este situat în cartierul Jordaan şi urmăreşte istoria acestei flori pe tărâmul olandez, cu detalii privind ceea ce a însemnat la un moment dat „Mania lalelelor”, precum şi veniturile pe care le-a adus economiei în secolul XVII, gingaşa plantă.

Clădirea muzeului este mică, dar elegantă şi bogată în exponate. Dacă vă decideţi să îi treceţi pragul, veţi primi informaţii nu doar despre istoria lalelei, ci şi despre diverse tehnici moderne de creştere şi cultivare a ei. Iar pentru un suvenir tematic, magazinul de cadouri de la ieşire, este cel mai potrivit.

Interesant este faptul că deşi lalelele sunt asociate cu Olanda, locul lor de origine este, cel mai probabil, Asia Centrală. Cât despre primii care au cultivat aceste flori, aceştia au fost otomanii. În Olanda laleaua a ajuns abia pe la jumătatea secolului XVI.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *